A început construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume

Premierul chinez Li Qiang a anunțat începerea construcției a ceea ce va fi cel mai mare baraj hidroenergetic din lume, situat pe marginea estică a platoului tibetan și estimat la un cost de aproximativ 170 de miliarde de dolari, a declarat agenția oficială de știri Xinhua, citată de Reuters.

Proiectul face parte din eforturile Chinei de a extinde energia regenerabilă și de a reduce emisiile de carbon. Barajul, format din cinci centrale hidroelectrice în cascadă, va fi amplasat în cursul inferior al râului Yarlung Zangbo și ar putea afecta milioane de oameni în aval, în India și Bangladesh.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Li a descris proiectul hidroenergetic drept „proiectul secolului” și a spus că un accent deosebit „trebuie pus pe conservarea ecologică pentru a preveni deteriorarea mediului”, a precizat Xinhua.

Barajul va avea o capacitate de 300 de miliarde de kilowați-oră

Autoritățile nu au indicat câți oameni ar strămuta proiectul din Tibet și cum ar afecta ecosistemul local, unul dintre cele mai bogate și mai diverse de pe platou. Însă, potrivit oficialilor chinezi, proiectele hidroenergetice din Tibet nu vor avea un impact major asupra mediului sau asupra rezervelor de apă din aval. India și Bangladesh și-au exprimat totuși îngrijorarea cu privire la baraj.

ONG-urile, inclusiv Campania Internațională pentru Tibet, spun că barajul va afecta ireversibil platoul tibetan și că milioane de oameni din aval se vor confrunta cu perturbări grave ale mijloacelor de trai.

Se estimează că barajul va avea o capacitate de 300 de miliarde de kilowați-oră de electricitate anual și se așteaptă să contribuie la satisfacerea cererii locale de energie din Tibet și din restul Chinei.

Proiectul va juca un rol major în atingerea obiectivelor Chinei de atingere a vârfului emisiilor de carbon și de neutralitate a emisiilor de carbon, va stimula industriile conexe, cum ar fi ingineria, și va crea locuri de muncă în Tibet, a declarat Xinhua în decembrie, când proiectul a fost anunțat pentru prima dată.