Pentru a reuși la facultate, studenții trebuie să treacă de examene orale, susținute în stilul unui interviu. Acum, cercetătorii au descoperit că ora la care este programat examenul ar putea influența decisiv șansele de reușiă sau de eșec. Care este cea mai potrivită oră pentru a promova un examen?
Chiar și atunci când alți factori au fost excluși, cea mai potrivită oră pentru a promova un examen era în jurul prânzului și cea mai puțin potrivită era dimineața devreme sau spre finalul zilei.
„Am demonstrat că rezultatele evaluărilor academice variază sistematic pe parcursul zilei, cu un vârf clar al ratei de promovare în jurul orei prânzului. Studenții aveau șanse mai mari de reușită la sfârșitul dimineții, în comparație cu primele ore ale dimineții sau după-amiaza târziu”, a declarat profesorul Carmelo Mario Vicario, directorul Laboratorului de Neuroștiință Socio-Cognitivă de la Universitatea din Messina (Italia) și autor principal al studiului.
Studiul a fost publicat în Frontiers in Psychology.
Profesorul Vicario a adăugat că acest tipar ar putea fi valabil și în alte contexte evaluative, precum interviurile de angajare. „Am fi foarte interesați să investigăm dacă deciziile de recrutare variază și ele în funcție de momentul zilei”, spune el.
Inspirația pentru acest studiu a venit din cercetări anterioare care arătau că judecătorii aveau mai multe șanse să dea verdicte favorabile după pauze de masă sau la începutul sesiunilor. Totuși, acolo ar fi putut interveni și tipul de cazuri judecate în anumite momente. Pentru a elimina aceste variabile, echipa de cercetători a analizat examenele orale, evaluări recunoscute pentru caracterul lor subiectiv. Dacă momentul zilei influențează judecata oamenilor, datele statistice la scară largă ar trebui să reflecte acest lucru.
„La universitățile din Italia, examenele orale sunt programate la ore fixe și durează de obicei între 10 și 30 de minute pentru fiecare student. Nu există un format standardizat: profesorii pun întrebări bazate pe conținutul cursului, iar notele sunt acordate pe loc. Din cauza caracterului imprevizibil și a importanței lor în parcursul academic, aceste examene pot fi extrem de stresante”, a explicat Vicario.
Echipa a analizat o bază de date a Universității din Messina, care cuprindea rezultatele examenelor desfășurate între octombrie 2018 și februarie 2020. În total, au fost luate în calcul 104.552 de evaluări, susținute de 680 de profesori, pentru 1.243 de cursuri. S-a folosit și numărul de credite alocat fiecărui examen ca indicator al dificultății, pentru a putea elimina acest factor din analiză și a evalua doar impactul orei asupra ratei de promovare.
Rezultatele au arătat că doar 57% dintre examene au fost promovate. Rata de reușită a urmat un tipar de tip „curba lui Gauss”, cu un vârf în jurul prânzului: nu existau diferențe semnificative între susținerea examenului la ora 11:00 sau la 13:00, dar șansele de reușită scădeau vizibil dacă examenul era programat la 08:00, 09:00, 15:00 sau 16:00. Dimineața devreme și după-amiaza târziu ofereau aceleași șanse reduse de succes, scrie Eurek Alert.
„Aceste descoperiri au implicații importante. Ele arată cum ritmurile biologice, adesea neglijate în contextul deciziilor importante, pot influența subtil, dar semnificativ, rezultatul unor evaluări cu miză mare”, a comentat profesorul Alessio Avenanti, de la Universitatea din Bologna (Italia), coautor al studiului.
Deși studiul nu identifică cu exactitate mecanismele din spatele acestui tipar, vârful de performanță de la prânz este în concordanță cu alte cercetări care arată că performanța cognitivă crește în cursul dimineții, înainte să scadă după-amiaza. Nivelul de energie al studenților poate scădea, afectând concentrarea, iar profesorii pot suferi de „oboseală decizională”, devenind mai severi în notare.
Totodată, rezultatele mai slabe de dimineață pot fi explicate prin diferențele dintre tipurile de cronotip. Tinerii de aproximativ 20 de ani tind să fie „păsări de noapte”, în timp ce persoanele de peste 40 de ani sunt, de regulă, „matinale”. Astfel, studenții pot fi la cel mai scăzut nivel de claritate mintală exact atunci când profesorii sunt cei mai activi.
Pentru a contracara aceste efecte, Vicario recomandă ca studenții să se asigure că dorm suficient, să evite programarea examenelor importante în momentele „slabe” ale zilei și să ia pauze mintale înainte de astfel de probe. „Pentru instituții, o posibilă soluție ar fi amânarea examenelor de dimineață sau gruparea celor mai importante în a doua parte a dimineții, pentru a crește rata de succes”, spun oamenii de știință.
Totuși, este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege în profunzime toți factorii care influențează performanța în funcție de momentul zilei și pentru a îmbunătăți echitatea evaluărilor.
„Deși am ținut cont de dificultatea examenelor, nu putem exclude complet alți factori. Nu am avut acces la date detaliate despre studenți sau profesori, cum ar fi obiceiurile de somn, nivelul de stres sau cronotipul. De aceea, încurajăm studii ulterioare care să includă măsurători fiziologice sau comportamentale pentru a descoperi mecanismele de bază”, a declarat profesorul Massimo Mucciardi, de la Universitatea din Messina, autor al studiului.
Un medicament pentru hipertensiune ar putea încetini îmbătrânirea
Unii câini ar putea detecta mirosul bolii Parkinson
Un studiu revoluționar dezvăluie că ADN-ul „inutil” ar ajuta la reglarea genelor
Un înlocuitor de zahăr destinat diabeticilor ar avea efecte adverse cutremurătoare