Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Tokyo (Japonia) a investigat modul în care mirosul corporal în perioada de ovulație poate influența, în mod subtil, reacțiile și starea bărbaților.
Oamenii de știință au identificat anumiți compuși volatili care cresc semnificativ în timpul ovulației, perioada în care fertilitatea feminină este la apogeu, și au observat că mirosul corporal în perioada de ovulație poate influența modul în care bărbații percep mirosurile și chiar fețele asociate cu ele.
Deși ideea feromonilor umani este adesea romantizată în filme și seriale, în lumea științifică ea a fost, în mare parte, respinsă. La animale, feromonii au un rol bine definit în atracție și comunicare, însă dovezile directe pentru existența lor la oameni sunt rare și controversate, subliniază Interesting Engineering.
Cu toate acestea, studiul actual a descoperit efecte interesante și măsurabile, similare cu ceea ce ar fi de așteptat de la feromoni.
Echipa a analizat mirosurile corporale ale peste 20 de femei, prelevând mostre de transpirație axilară în diferite momente ale ciclului menstrual. Folosind o tehnică avansată numită cromatografie gazoasă cu spectrometrie de masă, au fost identificați trei compuși care cresc semnificativ în perioada ovulatorie.
Apoi, acești compuși au fost adăugați într-un „miros model” de transpirație, iar mostrele le-au fost prezentate bărbaților participanți, în teste „oarbe” (fără ca aceștia să știe scopul exact al experimentului).
Mirosurile care conțineau acești compuși au fost percepute ca fiind mai plăcute. Fețele asociate cu ele păreau mai atractive. Participanții au fost mai relaxați, în comparație cu cei care au primit mostre de control. Nivelul de amilază salivară (un marker biologic pentru stres) a fost redus.
„Aceste rezultate sugerează că mirosul corporal poate avea un rol subtil în comunicarea dintre bărbați și femei”, a explicat profesorul Kazushige Touhara, coordonatorul studiului.
Totuși, cercetătorii subliniază că nu pot afirma cu certitudine că acești compuși sunt feromoni umani în sensul clasic, adică molecule specifice speciei care induc reacții comportamentale automate. Din acest motiv, ei îi numesc „compuși asemănători feromonilor”.
„Noi ne-am concentrat pe efectele comportamentale și fiziologice: reducerea stresului și schimbarea percepției vizuale. Nu știm încă dacă acești compuși sunt specifici speciei umane. Așa că, deocamdată, putem spune că se comportă ca niște feromoni, dar nu sunt confirmați ca atare”, a adăugat profesorul Touhara.
Echipa intenționează să exploreze în continuare modul în care acești compuși influențează zonele din creier legate de emoții și percepție, precum și să extindă studiul la o populație mai diversificată.
Studiul a fost publicat în revista științifică iScience.
Vacanță în străinătate? Cum să-ți gestionezi banii inteligent și să eviți taxele inutile
Cazurile de cancer în rândul celor de sub 50 de ani, problemă tot mai îngrijorătoare
Alimentele ultraprocesate cresc riscul de boli cronice, chiar și în cantități moderate
Un nou model de Inteligență Artificială identifică pacienții cu risc de moarte cardiacă subită