Ce sunt norii de „cuburi de gheață” din centrul galaxiei noastre? Două dintre cele mai ciudate structuri din galaxie tocmai au devenit și mai bizare.
Ridicându-se deasupra și dedesubtul centrului Căii Lactee precum o uriașă clepsidră, misterioasele „bule Fermi” domină peisajul galactic. Aceste două imense sfere gemene de plasmă încinsă țâșnesc din centrul galaxiei de milioane de ani. Astăzi, ele se întind pe aproximativ 50.000 de ani-lumină de la un capăt la altul, ceea ce le face să aibă jumătate din lungimea întregii Căi Lactee.
Cercetătorii care le-au studiat cu radiotelescopul Green Bank al Fundației Naționale pentru Știință din SUA au făcut o descoperire șocantă: în interiorul acestor bule superîncălzite se ascund uriași nori de hidrogen rece, care au supraviețuit inexplicabil într-un mediu extrem. Potrivit echipei, norii de „cuburi de gheață” ar fi rămășițele unor structuri mult mai mari, expulzate din centrul galaxiei în urmă cu câteva milioane de ani.
„E ca și cum ai arunca un cub de gheață într-o oală cu apă clocotită: unul mic se topește repede, dar unul mare rezistă mai mult, chiar dacă se micșorează. Credem că norii sunt resturi ale unor structuri uriașe, erodate acum de vântul galactic”, a explicat autorul principal al studiului, Rongmon Bordoloi, profesor asociat la Universitatea de Stat din Carolina de Nord (SUA).
Descoperirea sugerează că gaura neagră centrală a galaxiei ar fi trecut printr-o erupție violentă mult mai recent decât se credea. Bulele Fermi au fost descoperite în 2010 cu Telescopul Spațial Fermi cu raze gamma al NASA și, deși au dimensiuni comparabile cu ale galaxiei, pot fi văzute doar în raze gamma. Ele se suprapun cu un alt fenomen la fel de misterios, „bulele eROSITA”, detectate în raze X, menționează Space.com.
Plasma din bulele Fermi atinge peste un milion de Kelvin. Cel mai probabil, aceste structuri au apărut în urma unei explozii vechi și violente a găurii negre centrale, care a emis simultan două jeturi de materie deasupra și dedesubtul planului galactic, antrenând și aruncând în spațiu materia din jur.
Norii de hidrogen rece detectați acum, cu dimensiuni între 13 și 91 de ani-lumină, ar putea fi fragmente ale acestei materii. Pentru a supraviețui la 13.000 de ani-lumină deasupra centrului galactic, în interiorul bulelor, ei trebuie să fi fost mult mai mari la început.
„În teorie, acești nori n-ar fi trebuit să reziste atât de mult. Faptul că există ne oferă un ceas natural: supraviețuirea lor arată că gaura neagră a erupt în urmă cu doar câteva milioane de ani. În termeni cosmici, e cât o clipire”, a spus Bordoloi.
Această descoperire ar putea restrânge considerabil vârsta bulelor Fermi și sugerează că gaura neagră din centrul Căii Lactee are erupții violente și sporadice ori de câte ori înghite cantități mari de materie, ultima fiind mult mai recentă decât se credea. Totuși, frecvența exactă a acestor explozii rămâne necunoscută.
„Ceea ce e clar este că fenomene precum bulele Fermi și, mai recent, bulele eROSITA arată că centrul Căii Lactee a fost mult mai activ în trecutul apropiat decât am crezut inițial”, a concluzionat Bordoloi.
Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.
Unele planete sunt capabile să-și formeze propriile sisteme, chiar și fără stele
Originile materiei întunecate s-ar putea ascunde la marginea Universului sau într-o „lume oglindă”
Moartea Universului ar fi mai aproape decât credem, sugerează noi analize