Grăsimea viscerală, adică cea depozitată în jurul organelor interne, este asociată cu îmbătrânirea mai rapidă a inimii, potrivit unui nou studiu.
Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, însă de ce unii oameni îmbătrânesc mai repede decât alții rămâne insuficient înțeles. Cercetătorii au descoperit acum că excesul de grăsime viscerală ar putea juca un rol cheie în accelerarea degradării inimii și a vaselor de sânge.
Studiul a fost realizat de oamenii de știință de la Medical Research Council (MRC) Laboratory of Medical Sciences din Londra, Marea Britanie. Analiza s-a bazat pe date provenite de la 21.241 de participanți din cadrul UK Biobank, o bază de date care include imagistică detaliată a întregului corp și a inimii.
Pentru a evalua îmbătrânirea inimii, cercetătorii au utilizat inteligență artificială, care a identificat semne precum rigidizarea și inflamația țesuturilor. Astfel, fiecărui participant i s-a atribuit o „vârstă a inimii”, comparată apoi cu vârsta reală. Rezultatele au arătat că o cantitate mai mare de grăsime viscerală este asociată cu o accelerare semnificativă a îmbătrânirii inimii, potrivit MedicalXpress.
„Am știut mereu despre diferența dintre distribuția măr și pară a grăsimii corporale, dar nu era clar cum influențează sănătatea. Cercetarea noastră arată că grăsimea rea, ascunsă adânc în jurul organelor, accelerează îmbătrânirea inimii. În schimb, unele tipuri de grăsime, cum este cea de pe șolduri și coapse la femei, pot proteja împotriva îmbătrânirii cardiace”, a declarat profesorul Declan O’Regan, coordonatorul studiului și profesor Imperial College London.
Cercetarea a identificat și diferențe între sexe. La bărbați, distribuția tipică de grăsime abdominală („formă de măr”) a fost strâns legată de îmbătrânirea accelerată. În schimb, predispoziția genetică a femeilor de a acumula grăsime pe șolduri și coapse („formă de pară”), asociată și cu niveluri mai ridicate de estrogen la femeile premenopauzale, a fost asociată cu o încetinire a procesului.
Profesorul O’Regan a subliniat și limitele indicatorului clasic IMC: „Am demonstrat că indicele de masă corporală nu este un bun predictor al vârstei inimii. Contează mai mult unde este depozitată grăsimea în corp, nu doar greutatea totală.”
La rândul său, profesorul Bryan Williams, director științific și medical al British Heart Foundation a subliniat că alimentația este importantă.
„Știm deja că excesul de grăsime viscerală în jurul inimii și ficatului poate duce la hipertensiune și colesterol ridicat, iar acum vedem că ar putea accelera și îmbătrânirea cardiacă. Adoptarea unei alimentații mai sănătoase și creșterea activității fizice pot ajuta la reducerea acestor riscuri”, spune acesta.
Mitul produselor „naturale” în îngrijirea pielii: ce spun dermatologii
Evoluția digitală transformă modul în care lucrăm. De ce companiile trebuie să țină pasul?
„Apneea socială”, fenomenul apărut mai ales în weekend
Ce este „mersul japonez în intervale”, metoda simplă devenită populară pe rețelele sociale