Microbii de la mamă influențează dezvoltarea creierului copilului, indică un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Corpurile noastre sunt colonizate de o masă aglomerată și mereu în schimbare de microbi, care ajută la alimentarea a nenumărate procese biologice. Acum, un nou studiu a identificat cum aceste microorganisme acționează pentru a modela creierul chiar înainte de naștere.

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Georgia au studiat șoareci nou-născuți, crescuți special într-un mediu lipsit de microbi pentru a preveni orice colonizare microbiană. Unii dintre acești șoareci au fost plasați imediat cu mame care aveau microbiotă normală, ceea ce a dus la transferul rapid de microbi.

Acest lucru le-a oferit autorilor studiului o modalitate de a identifica cât de devreme încep microbii să influențeze creierul în dezvoltare.

Ei s-au concentrat pe nucleul paraventricular (PVN), o regiune a hipotalamusului legată de stres și de comportamentul social, despre care se știa deja că este parțial influențată de activitatea microbiană la șoareci, mai târziu în viață.

„La naștere, corpul unui nou-născut este colonizat de microbi pe măsură ce călătorește prin canalul de naștere,” a spus neurocercetătorul comportamental Alexandra Castillo Ruiz.

O legătură crucială, care începe în pântec

„Nașterea coincide, de asemenea, cu evenimente de dezvoltare importante care modelează creierul. Am vrut să explorăm în continuare cum ar putea afecta sosirea acestor microbi dezvoltarea creierului.”

Atunci când șoarecii fără microbi aveau doar câteva zile, cercetătorii au găsit mai puțini neuroni în PVN-ul lor, chiar și atunci când microbii au fost introduși după naștere. Acest lucru sugerează că schimbările cauzate de aceste microorganisme se produc în uter, în timpul dezvoltării.

Aceste modificări neuronale persistă: cercetătorii au descoperit, de asemenea, că PVN-ul avea mai puțini neuroni chiar și la șoarecii adulți, dacă au fost crescuți într-un mediu fără microbi.

Detaliile acestei relații trebuie încă cercetate în profunzime, dar concluzia este că microbii – în special amestecul de microbi din intestinul mamei – pot juca un rol notabil în dezvoltarea creierului puilor lor.

Cât de devreme încep microbii să influențeze creierul?

„În loc să ne ferim de microbi, ar trebui să-i recunoaștem ca parteneri în dezvoltarea timpurie a vieții,” a spus Castillo-Ruiz. „Ei ajută la construirea creierelor noastre încă de la început.”

Deși acest lucru a fost demonstrat până acum doar pe modele de șoareci, există suficiente similarități biologice între șoareci și oameni, încât există o șansă ca și noi să fim modelați de microbii mamei noastre înainte de a ne naște.

Unul dintre motivele pentru care acest lucru este important este că practici precum nașterile prin cezariană și utilizarea antibioticelor în timpul nașterii sunt cunoscute ca perturbând anumite tipuri de activitate microbiană – ceea ce, la rândul său, ar putea afecta sănătatea nou-născuților, scrie ScienceAlert.

În special, ar putea duce la schimbări în nivelul de stres și comportamentul social, gestionate de partea PVN a creierului – deși este prea devreme pentru a trage concluzii definitive.

Corpul unui nou-născut este colonizat de microbi

Un pas logic ar fi investigarea modului în care microbiota viitoarelor mame poate fi modificată. Cercetările anterioare au legat deja acești microbi intestinali de schimbări în dietă, tipare de somn, consum de alcool și starea generală de sănătate, de exemplu.

„Studiul nostru arată că microbii joacă un rol important în modelarea unei regiuni a creierului care este esențială pentru funcțiile corpului și comportamentul social,” a spus Castillo-Ruiz.

„În plus, studiul indică faptul că efectele microbiene încep în pântec, prin semnalizarea de la microbii materni.”

Cercetarea a fost publicată în revista Hormones and Behavior.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Parfumul ar putea stimula materia cenușie a creierului, descoperă cercetătorii

Legăturile ascunse dintre stomac și creier ne-ar putea influența starea de spirit

O descoperire genetică ar putea explica unicitatea creierului uman

Amintirile se mișcă fizic în creier, spun cercetătorii