Din motive încă neclare, lumea naturală a dat naștere unor ciuperci minuscule capabile să producă psilocibină, un compus psihedelic. Și mai uimitor este faptul că capacitatea de a produce psilocibină nu a evoluat o singură dată, ci cel puțin de două ori independent.
Psilocibina este o substanță psihedelică naturală care modifică profund conștiința și percepția. Deși poate fi folosită ilegal în scop recreațional pentru a provoca experiențe intense, cercetările recente arată că are și un potențial medical promițător, fiind investigată ca tratament pentru depresia rezistentă la terapie și alte tulburări psihice.
Substanța este produsă în special de aproximativ 165 de specii din genul Psilocybe. Însă psilocibina se regăsește și la o parte dintre ciupercile genului Inocybe, cunoscute sub numele de „fiber caps”.
Pentru prima dată, oamenii de știință din Germania și Austria au demonstrat că cele două genuri de ciuperci au dezvoltat capacitatea de a produce psilocibină independent unul de altul.
Speciile de Psilocybe folosesc un set cunoscut de enzime pentru a sintetiza substanța. Spre surprinderea cercetătorilor, ciupercile Inocybe utilizează un arsenal biochimic complet diferit, dar care duce la exact aceeași moleculă.
„A fost ca și cum ai privi două ateliere diferite, dar care livrează același produs. În cazul Inocybe, am descoperit un set unic de enzime, fără legătură cu cele din ciupercile Psilocybe. Totuși, ele catalizează pașii necesari pentru a forma psilocibina”, a explicat Tim Schäfer, autor principal al studiului, de la Leibniz-HKI (Germania). Acest fapt sugerează un caz de evoluție convergentă, procesul prin care organisme diferite dezvoltă independent aceleași trăsături, din cauza unor presiuni evolutive similare.
Un exemplu bine cunoscut este zborul: aripile au evoluat separat la păsări, lilieci, insecte și alte animale, servind aceeași funcție, deși au apărut din ramuri diferite ale arborelui vieții, explică IFL Science.
Întrebarea este: ce nevoie le-a determinat pe aceste ciuperci să ajungă, pe căi diferite, la același compus psihedelic?
„Răspunsul real este: nu știm. Natura nu face nimic fără motiv. Trebuie să existe un avantaj pentru ciupercile Inocybe din pădure și pentru speciile Psilocybe care cresc pe gunoi de grajd sau mulci de lemn. Pur și simplu încă nu știm care este acesta”, a spus profesorul Dirk Hoffmeister, de la Universitatea Friedrich Schiller din Jena (Germania).
O posibilă explicație ar fi rolul de mecanism de apărare. „Psilocibina ar putea descuraja prădătorii. Chiar și cele mai mici răni fac ca ciupercile Psilocybe să devină albastre printr-o reacție chimică, semn al descompunerii psilocibinei. Poate că molecula este o formă de protecție chimică”, a adăugat Hoffmeister.
Indiferent de răspuns, această descoperire deschide drumuri către noi metode de sinteză a psilocibinei, arătând că nu există o singură cale pentru a obține această moleculă cu efecte asupra conștienței. „Sperăm ca rezultatele noastre să contribuie la producerea viitoare a psilocibinei în bioreactoare, fără a fi nevoie de sinteze chimice complexe”, a subliniat Schäfer.
Studiul a fost publicat în revista Angewandte Chemie International Edition.
Fenomen extraordinar pe un râu din Brazilia: mii de pești „escaladează” o cascadă
O specie unică în lume a fost descoperită pe insule din Oceanul Pacific
Homari „Barbie” și 40 de potențiale noi specii, descoperite într-o expediție masivă
Test de cultură generală. De ce unele animale au pupile orizontale?