Când se strică un aparat, prima noastră reacție este adesea frustrarea. Un computer care se blochează în cel mai nepotrivit moment, o aplicație de navigație care ne duce direct într-un ambuteiaj sau o mașină de spălat care se oprește brusc la jumătatea ciclului, toate sunt situații cotidiene ce declanșează iritare și furie. Dar un nou studiu realizat de două cercetătoarea israeliene propune o perspectivă diferită: se pare că oamenii iartă tehnologia la fel ca pe alți oameni.
Într-un nou studiu, Inbal Holtzman și prof. Galit Nimrod, de la Departamentul de Studii în Comunicare al Universității Ben-Gurion din Negev au analizat pentru prima dată modul în care oamenii iartă tehnologia.
Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Computer Science.
Scopul lor a fost să înțeleagă ce înseamnă iertarea în interacțiunile om-aparat și cum decid utilizatorii să continue să folosească o tehnologie chiar și după ce aceasta i-a dezamăgit.
„Ne-am dorit să aflăm dacă emoții precum dezamăgirea sau furia față de o tehnologie îi pot face loc iertării, permițându-le oamenilor să o folosească mai departe fără resentimente”, explică Holtzman.
Pentru a investiga, cercetătoarele au organizat focus grupuri cu 27 de tineri studenți și profesioniști, pe care i-au rugat să povestească experiențele lor cu defecțiunile tehnologice. Discuțiile au depășit rapid detaliile tehnice. Participanții au descris situațiile în termeni încărcați emoțional: „Computerul m-a trădat”, „Aplicația m-a dezamăgit”, „Telefonul nu mă înțelege”. Apoi au fost întrebați cum au gestionat acele momente și dacă au reușit să „ierte” aparatul.
Analiza a scos la iveală mai multe căi de iertare. Unii participanți făceau un calcul cost–beneficiu: dacă avantajele tehnologiei erau mai mari decât neplăcerile provocate, alegeau să treacă peste. Alții atribuiau responsabilitatea erorii oamenilor (programatori, ingineri sau chiar lor înșiși ca utilizatori), ceea ce făcea mai ușoară iertarea.
Unii apelau la forme de comunicare cu tehnologia sau cu firmele din spatele ei: un mesaj pop-up care recunoaște problema sau opțiunea de a contacta serviciul clienți erau percepute ca pași care facilitează iertarea. În final, mulți acceptau pur și simplu faptul că tehnologia este o parte inevitabilă a vieții moderne, chiar dacă nu este perfectă, notează TechXplore.
Studiul a relevat și diferențe interesante. Persoanele mai familiare și mai confortabile cu tehnologia erau, de regulă, mai dispuse să ierte, probabil pentru că înțelegeau complexitatea ei și inevitabilitatea erorilor. În schimb, cei reticenți față de dispozitivele inteligente erau mai puțin indulgenți și uneori renunțau complet la tehnologia care i-a dezamăgit.
„Relația noastră cu aparatele nu mai este una unidimensională sau strict tehnică. Le tratăm ca pe niște companioni: ne dezamăgesc, ne enervează, dar le și iertăm. În multe privințe, telefoanele, aplicațiile și dispozitivele noastre au devenit parte din cercul nostru social și emoțional”, concluzionează prof. Nimrod.
Aceste constatări au și implicații practice. Dacă firmele de tehnologie vor înțelege că utilizatorii au nevoie nu doar de soluții tehnice, ci și de recunoașterea frustrărilor lor, ar putea proiecta sisteme mai „empatice” sau transparente. Un ecran care explică ce a mers prost sau un robot capabil să spună „Ne pare rău, a apărut o problemă” ar putea spori încrederea și îmbunătăți relația utilizator-tehnologie. Într-o lume în care roboții, aplicațiile și Inteligența Artificială devin însoțitori permanenți acasă și la locul de muncă, înțelegerea mecanismelor iertării poate fi crucială.
„Poate că în viitorul apropiat ne vom obișnui să auzim nu doar ‘Actualizarea a fost finalizată cu succes’, ci și ‘Ne cerem scuze, am greșit’. Întrebarea reală este dacă vom fi dispuși să acceptăm scuzele și să iertăm”, adaugă Holtzman.
Poluarea aerului afectează vederea copiilor, indică un studiu
Este adevărat că ai nevoie de 10.000 de ore de practică pentru a deveni expert într-un domeniu?
Ceva uimitor se întâmplă în corpul nostru în timp ce dormim
Un studiu a descoperit că oamenii emit o lumină vizibilă care dispare atunci când mor