Cuvintele au puterea să ridice ori să doboare, să unească ori să despartă, să inspire speranță ori să lase în urmă doar decepție. Știința, filosofia și psihologia au demonstrat în repetate rânduri că limbajul pe care îl folosim, atât cu noi înșine, cât și cu cei din jur, poate modela realitatea noastră.
Unele expresii nu doar că motivează, ci și construiesc punți de înțelegere, validează emoțiile celorlalți și le oferă curajul să creadă în ei înșiși. Iar asta nu e doar o teorie, este un fapt susținut de studii și experiențe reale.
Cercetările în neuroștiință arată că limbajul pozitiv activează regiuni ale creierului asociate cu recompensa și încrederea. Un studiu publicat în Harvard Business Review a evidențiat că angajații care au primit feedback încurajator au fost cu 30% mai productivi decât cei care au primit doar critici. Iar în relațiile personale, psihologii afirmă că validarea emoțională, convingerea că suntem înțeleși și apreciați, este unul dintre cei mai puternici factori în construirea de legături durabile.
Așadar, ce spunem și cum o spunem contează mai mult decât am putea crede. Iată câteva expresii eficiente, verificate științific și testate în practică, care pot schimba atitudini și relații:
Mulți oameni simt că munca lor rămâne neobservată, ceea ce duce la demotivare. O simplă recunoaștere a efortului, nu doar a rezultatului, le oferă sentimentul că sunt văzuți. Psihologul Carol Dweck, de la Universitatea Stanford, subliniază că aprecierea procesului, nu doar a talentului, încurajează o mentalitate de creștere. Așadar, fiți generoși în a o folosi. Ar putea avea nevoie să audă asta cineva care lucrează la un proiect dificil, un copil care încearcă să învețe ceva nou sau un coleg care depune efort suplimentar.
În momentele de îndoială, simplul fapt de a ști că cineva are încredere în tine poate face diferența dintre a renunța și a merge mai departe. Un experiment realizat la Universitatea Michigan (SUA) a arătat că studenții care au primit mesaje de încurajare de la mentori au obținut rezultate cu 25% mai bune la teste.
De aceea, atunci când cineva trece printr-un eșec, încearcă o schimbare importantă sau se simte descurajat, câteva cuvinte de susținere pot avea un impact mult mai mare decât pare la prima vedere.
Această întrebare simplă îi oferă celuilalt sentimentul că opinia lui contează. Conform Journal of Social Psychology, oamenii care se simt ascultați sunt mai deschiși și mai încrezători.
Societatea ne împinge spre standarde nerealiste. Psihologia evolutivă explică frica noastră de imperfecțiune prin mecanismul de supraviețuire (în triburile străvechi, excluderea din grup echivala cu o condamnare la moarte. Astăzi, chiar dacă aceste consecințe nu mai sunt atât de dramatice, creierul nostru reacționează la respingere cu aceeași intensitate). Studiile lui Brené Brown, profesor la Universitatea din Houston, arată că 85% dintre oameni recunosc că au avut sentimentul că „nu sunt destul de buni” în ultima lună. Cei care își ascund vulnerabilitățile raportează niveluri mai mari de anxietate și singurătate.
Grupurile unde imperfecțiunile sunt discutate deschis au rate de încredere cu 40% mai mari. Tot Brown identifică patru piloni ai conexiunii autentice: curajul de a fi imperfect (recunoașterea publică a greșelilor – „Am greșit, îmi pare rău” – crește respectul altora față de noi, contrar așteptărilor.) Compașiunea față de sine – un exercițiu simplu indicat: vorbește-ți ca unui prieten iubitor. Știai că oamenii care practică asta au cu 26% mai multe șanse de succes în schimbări dificile? Legături prin autenticitate – când spui „Nu știu” sau „Am nevoie de ajutor”, deblochezi relații mai profunde.
Un experiment în corporații a arătat că echipele unde liderii admit lacune au performanțe mai bune. Și vulnerabilitatea selectivă – autenticitatea nu înseamnă a ne dezvălui pe noi înșine fără filtru, ci a ști când, cui și cât să împărtășim din vulnerabilitățile noastre. Această selecție nu e o formă de inhibiție, ci o abilitate socială sofisticată care transformă vulnerabilitatea dintr-un risc într-o unealtă de conectare profundă.
Un studiu publicat în Psychological Science a descoperit că recunoștința mărește nivelul de serotonină (hormonul fericirii) atât la cel care o exprimă, cât și la cel care o primește. Spune asta cuiva care îți oferă timpul său, ori unui prieten care te susține sau chiar și atunci când vrei să arăți apreciere fără motive complicate.
Nu e nevoie de grandomanie. Micile gesturi constante au impactul cel mai mare. Începe prin a fi conștient de limbajul tău. Scrie câteva dintre aceste expresii pe câte un post-it, pune-le în locuri vizibile și…folosește-le autentic, nu mecanic.
Iar poate cel mai important, nu uita să ți le spui și ție. Pentru că încrederea pe care o oferi altora trebuie să înceapă cu tine.
Surse:
https://www.goodreads.com/book/show/13588356-daring-greatly
https://hbr.org/2023/07/the-power-of-words
Cum să reduci la jumătate riscul de demență? 14 obiceiuri confirmate de experți!
Empatie inteligentă: cum să îți pese fără să te epuizezi