Gripă sau răceală? Medicii spun că poți afla în mai puțin de un minut. Testul simplu: ia-ți temperatura. O febră peste 38–38,3°C este mult mai frecvent asociată cu gripa decât cu răceala. Absența febrei sau o febră ușoară sugerează mai degrabă o răceală. Dar asta e doar începutul. Descoperă toate diferențele esențiale care pot salva vieți, mai ales la vârstnici.
Te trezești dimineața cu nasul înfundat, o durere în gât și senzația că ai dormit prea puțin. E răceală sau gripă? Pentru mulți, diferența pare vagă, dar medicii insistă asupra faptului că nu e deloc același lucru. Gripa poate duce la pneumonie, poate pune presiune pe inimă și poate fi fatală pentru vârstnici și persoane cu boli cronice. Răceala, oricât de neplăcută, rareori devine periculoasă.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) subliniază că, deși cele două afecțiuni respiratorii par similare, sunt cauzate de virusuri complet diferite. Răceala poate fi provocată de peste 200 de tipuri de virusuri, cel mai frecvent fiind rinovirusul. Gripa, însă, vine exclusiv de la virusul influenza – un virus care suferă mutații, motiv pentru care CDC recomandă vaccinarea anuală antigripală, mai ales pentru vârstnici, copii și persoanele cu boli cronice. Această diferență biologică se traduce în simptome distincte, dacă știi cum să le observi.
Primul test e simplu: ia-ți temperatura. Specialiștii de la WebMD (una dintre cele mai mari platforme de informații medicale, folosită de milioane de americani) spun că acesta este cel mai rapid indicator. Dacă ai peste 38,3 grade Celsius, aproape sigur ai gripă. Adulții rareori fac febră la răceală, deși copiii pot avea temperaturi ușor crescute. Dar dacă termometrul arată 39-40 de grade și te simți complet epuizat, așa cum descriu medicii de la UCLA Health („parcă ai fi lovit de un camion” este expresia lor exactă), nu mai există niciun dubiu: e gripă.
Al doilea semn distinctiv e rapiditatea cu care apar simptomele. Sandra Campbell, farmacist șef la MSU Health Care, notează că gripa te doboară brusc. Te simți bine la prânz, iar seara abia mai poți sta în picioare. Răceala, dimpotrivă, se instalează treptat, de-a lungul a două-trei zile. Începe cu o ușoară durere în gât, apoi apar strănutul și nasul care curge, iar în ziua patru sau cinci se vine tusea. Este o progresie lentă, aproape previzibilă.
Al treilea indicator e localizarea simptomelor. Medicii de la UCLA Health folosesc o regulă simplă: răceala afectează tot ce e de la gât în sus – nas, sinusuri, urechi, gât. Dureri de cap, da, dar rareori altceva. Gripa, în schimb, atacă întregul corp. Febră, frisoane, dureri musculare intense în spate, brațe, picioare. O oboseală profundă care te ține la pat. Când pacienții spun că „îi doare tot”, în cele mai multe cazuri este vorba de gripă.
Al patrulea indicator este tusea. Deși ambele afecțiuni produc tuse, natura ei diferă semnificativ. Specialiștii de la HealthPartners notează că gripa provoacă o tuse uscată, fără mucus. Răceala, dimpotrivă, produce o tuse productivă, cu expectorație abundentă. Dacă tusești și elimini secreții groase, verzui-gălbui, e aproape sigur răceală.
Secreția nazală e un alt indicator. Răceala umple nasul cu secreții apoase în primele zile, apoi acestea se îngroașă și devin galbene sau verzui. La gripă, congestia nazală există, dar nu e simptomul dominant. Cleveland Clinic menționează că, dacă strănutul constant și nasul care curge sunt cele mai deranjante simptome, probabil e răceală.
Durata contează și ea. Răceala durează în principiu 7-10 zile, cu o tuse care poate persista până la două săptămâni. Gripa are o fază acută mai scurtă – febra și durerile musculare dispar în 2-5 zile – dar oboseala poate rămâne săptămâni întregi după ce restul simptomelor au dispărut.
Există și excepții care pot deveni periculoase. Dacă răceala nu se ameliorează după o săptămână, dacă febra persistă mai mult de trei zile sau dacă apar dureri severe la înghițire, CDC (Centers for Disease Control and Prevention) recomandă să mergi la doctor. Ar putea fi o infecție bacteriană secundară care necesită antibiotice. La fel, o tuse care nu dispare după două-trei săptămâni poate semnala bronșită sau sinuzită.
Pentru gripa confirmată, medicamentele antivirale funcționează, dar doar dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor, CDC. După acest interval, efectul lor scade dramatic, motiv pentru care diagnosticul rapid devine esențial.
Iar acum, în ianuarie 2026, când circulă simultan mai multe virusuri respiratorii – gripă, COVID-19 și RSV (virusul respirator sincițial) – National Foundation for Infectious Diseases avertizează că singura metodă sigură de diagnostic e testarea. Simptomele se suprapun prea mult. COVID-19 poate mima perfect gripa, inclusiv cu febră bruscă și dureri musculare. Diferența cheie la COVID rămâne pierderea mirosului și a gustului, dar nici aceasta nu apare la toți pacienții.
Testul rapid (temperatură, viteza de debut, localizarea simptomelor) nu înlocuiește medicul, dar oferă un prim răspuns. Febră peste 38,3°C? Debut brusc? Dureri musculare intense? Tuse uscată? Probabil gripă. Nas înfundat, strănuturi, tuse productivă, debut treptat, fără febră semnificativă? Probabil răceală. Și indiferent de diagnostic, dacă simptomele se agravează sau persistă, medicul rămâne cea mai sigură opțiune.
Surse:
https://www.webmd.com/cold-and-flu/flu-cold-symptoms
https://www.uclahealth.org/news/article/knowing-difference-between-cold-and-flu
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12342-common-cold
https://www.medicaldaily.com/covid-flu-just-cold-spot-key-respiratory-illness-symptoms-2026-473949
Este oficial! Inteligența Artificială a trecut testul Turing
Ce este „testul cu lingura” și ce ne poate spune despre calitatea somnului?
Puzzle-urile și sănătatea creierului: Cum pot întârzia simptomele demenței?
Un test simplu și rapid detectează o boală mortală la copii cu 5 ani înainte de simptome