Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii

Peștii sanitari au inteligența unui mamifer. Cercetătorii de la Osaka Metropolitan University (Japonia) au descoperit un comportament până acum necunoscut la peștele buzat curățător (Labroides dimidiatus).

Peștii sanitari au inteligența unui mamifer. Atunci când li s-a pus în față o oglindă, micuții pești nu doar că s-au recunoscut, ci au și experimentat activ cu imaginea reflectată, folosind o bucată de hrană pentru a interacționa cu suprafața acesteia. Rezultatele sugerează că aceste specii sociale pot manifesta o formă avansată de inteligență numită „testare a contingenței”, comportament asociat de regulă cu mamiferele marine foarte inteligente, precum delfinii.

• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
• Ar putea exista de două ori mai multe specii de vertebrate pe Pământ. Cum este posibil?

Echipa condusă de cercetătorul Shumpei Sogawa și profesorul Masanori Kohda, de la Graduate School of Science, care anterior demonstrase că sanitarii se pot recunoaște în fotografii, a observat noile reacții în timpul experimentelor clasice cu oglinda, o metodă frecvent utilizată pentru evaluarea cogniției la animale. Studiile anterioare arătaseră deja că acești pești se pot identifica în oglindă.

Experimentul care a arătat că peștii sanitari au inteligența unui mamifer

În prima etapă, cercetătorii au aplicat pe corpul peștilor semne care imitau paraziții. Chiar și exemplarele care nu mai văzuseră niciodată o oglindă au învățat rapid să o folosească pentru a încerca să îndepărteze „parazitul”.

Și aici a apărut un rezultat surprinzător: reacția a fost extrem de rapidă, uneori chiar în prima oră de la expunere. În medie, comportamentul de frecare pentru îndepărtarea semnului a apărut după 82 de minute, mult mai repede decât în experimentele anterioare, unde dura între patru și șase zile.

„În studiile anterioare cu oglinda la sanitari, procedura era de obicei următoarea: peștii vedeau oglinda timp de câteva zile, se obișnuiau cu ea și încetau să mai reacționeze social, după care era aplicat un semn”, a explicat dr. Sogawa.

„În acest studiu, ordinea a fost inversată: peștii au fost marcați mai întâi, iar oglinda a fost introdusă pentru prima dată ulterior. Peștii erau probabil conștienți că există ceva neobișnuit pe corpul lor, dar nu puteau vedea acel lucru. Când a apărut oglinda, le-a oferit imediat informația vizuală care îi corespundea unei așteptări corporale deja existente, astfel că reacția de frecare a apărut mult mai rapid”, a continuat omul de știință.

Și mai neașteptat a fost comportamentul observat ulterior. După câteva zile de expunere la oglindă, unii pești au fost văzuți ridicând o bucățică de crevete de pe fundul acvariului, transportând-o în sus și eliberând-o deliberat în apropierea oglinzii. Pe măsură ce bucata de hrană cobora, peștii îi urmăreau atent mișcarea de-a lungul suprafeței oglinzii, atingând în mod repetat sticla cu gura, în timp ce priveau reflexia acesteia.

Conștiența de sine ar putea fi întâlnită la mult mai multe animale decât se credea până acum

Cercetătorii au interpretat acest comportament ca fiind o formă de „testare a contingenței”, un proces avansat prin care animalul nu își mai testează propriul corp în oglindă, ci verifică modul în care obiectele externe se comportă în spațiul reflectat. Prin eliberarea bucății de crevete și observarea corespondenței dintre mișcarea reală și cea reflectată, peștii explorau funcționarea oglinzii. Comportamente similare au fost raportate la alte animale marine, precum diavolii de mare sau delfinii, care eliberează bule și le urmăresc în oglindă, scrie EurekAlert.

Potrivit cercetătorilor, acest tip de explorare întărește ideea că reacțiile peștilor la oglindă se bazează pe un proces flexibil, autoreferențial, și nu pe simplă confuzie sau pe asocieri învățate.

„Aceste descoperiri la buzați curățători sugerează că auto-conștientizarea nu a evoluat doar la un număr limitat de specii care au trecut testul oglinzii, ci ar putea fi mult mai răspândită într-o gamă largă de grupuri taxonomice, inclusiv la pești. Este foarte probabil ca recunoașterea de sine în oglindă să fie observată la numeroase specii la care a fost raportată utilizarea oglinzii ca instrument”, a declarat dr. Sogawa.

Pe viitor, cercetătorii consideră că studiile privind auto-conștientizarea la toate animalele, inclusiv la nevertebrate, vor deveni tot mai importante.

„Rezultatele acestei cercetări vor influența probabil nu doar chestiuni academice, precum revizuirea teoriei evoluției și construirea conceptului de sine, ci vor avea un impact direct și asupra unor domenii relevante pentru viața noastră, incluzând starea de bine a animalelor, cercetarea medicală și chiar studiile despre Inteligența Artificială”, a adăugat prof. Kohda.

Rezultatele au fost publicate în revista Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au descoperit că cintezele au culori preferate

Test de cultură generală. Cât cântărește cel mai mare fluture din lume?

O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?

De ce șerpii evoluează mereu în canibali?