Cercetătorii de la VIB și Universitatea din Gent au identificat și caracterizat o barieră celulară necunoscută anterior în creier, care oferă o nouă perspectivă asupra modului în care creierul este protejat de restul corpului.
Într-un studiu publicat în Nature Neuroscience, oamenii de știință dezvăluie, de asemenea, o nouă cale prin care sistemul imunitar poate influența creierul.
Creierul este protejat de restul corpului prin multiple bariere care mențin un mediu stabil, strict reglat, și îl apără împotriva substanțelor nocive și a agenților patogeni.
Cea mai cunoscută dintre aceste bariere este bariera hemato-encefalică, însă o altă interfață critică este plexul coroid, o structură mică aflată în spațiile pline cu lichid ale creierului, care produce lichidul cefalorahidian (LCR).
Cu toate acestea, în ciuda importanței sale, oamenii de știință știu surprinzător de puține despre structura celulară detaliată a plexului coroid și despre modul în care acesta protejează creierul.
Cercetătorii din laboratorul Vandenbroucke de la Centrul VIB-UGent pentru Cercetarea Inflamației și-au propus să dezlege acest puzzle.
Folosind tehnici avansate de secvențiere genetică și microscopie de înaltă rezoluție, echipa de cercetare a identificat o populație unică de celule situate la baza plexului coroid, pe care le-au numit celule de barieră bazală.
Aceste celule sunt legate între ele prin joncțiuni strânse, „nituri” moleculare care formează o etanșare eficientă. Această barieră asigură o compartimentare funcțională a plexului coroid, a creierului și a lichidului cefalorahidian.
Activitatea echipei arată că această barieră nu este statică. În condiții de sănătate, aceasta limitează eficient mișcarea chiar și a moleculelor mici din nucleul bogat în sânge al plexului coroid către lichidul cefalorahidian și țesutul cerebral din jur, scrie technologynetworks.
Totuși, în timpul inflamației sistemice, cum este cea cauzată de o infecție severă, bariera este compromisă.
Celulele barierei bazale apar timpuriu în dezvoltare și se mențin pe tot parcursul vieții. Important este faptul că cercetătorii au confirmat prezența acestor celule nu doar în creierul șoarecilor, ci și în cel al oamenilor, ceea ce face ca descoperirile să fie extrem de relevante pentru sănătatea și patologia umană.
Această descoperire deschide noi căi pentru investigarea afecțiunilor neurologice și a neuroinflamației și ar putea duce la strategii terapeutice inedite menite să întărească această barieră.
Ce se întâmplă în creierul femeilor după două sarcini?
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Ceva minunat se întâmplă în creierul mamelor și al copiilor atunci când se joacă împreună
Un nou studiu arată efectele nefaste ale zborului spațial asupra creierului