Lucrările la viitorul Spital Municipal din Constanța, desfășurate anul acesta, au scos la lumină o necropolă romană bine conservată, acoperită de straturi succesive de urbanizare. Sub fundațiile moderne au fost identificate 34 de morminte datate în secolele II–III d.Hr., într-o zonă care făcea parte din periferia funerară a vechiului Tomis.
Intervenția arheologică a fost una preventivă, realizată în paralel cu lucrările de construcție și într-un interval limitat de timp.
În acest context, echipa Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a documentat riguros complexele funerare și a recuperat materiale care aduc informații relevante despre practicile mortuare și structura socială a comunității.
Descoperirea confirmă faptul că zona funerară a orașului era mai extinsă decât se considera până acum. Mormintele indică o etapă de tranziție între incinerare și înhumare, două practici funerare care coexistau în Imperiul Roman. Inventarul funerar include vase din sticlă fină, opaițe și podoabe din bronz, elemente care reflectă existența unei comunități urbane stabile, cu acces la bunuri de calitate și la rețele comerciale active.
Cea mai importantă descoperire este un umbo de scut, elementul metalic central folosit pentru protecție în luptă. Exemplarul descoperit la Constanța se distinge prin execuție și stare de conservare, trădând mai degrabă caracterul unui obiect ceremonial decât unul utilizat pe câmpul de luptă.
Astfel de piese sunt asociate, de regulă, cu ofițeri sau membri ai elitei militare, iar prezența lui într-un context funerar arată că statutul social și simbolurile puterii continuau să conteze și după moarte. Ele apar mai frecvent în provinciile occidentale ale Imperiului Roman, ceea ce face ca apariția acestui artefact la Tomis să fie relevantă pentru înțelegerea conexiunilor culturale și militare ale regiunii.
Tot în cadrul necropolei a fost descoperit un fragment de inscripție funerară care menționează existența unui collegium, o asociație organizată în jurul unei divinități al cărei nume nu a putut fi identificat până în prezent. În lumea romană, aceste asociații aveau roluri sociale, religioase și funerare, oferind sprijin membrilor și organizând ritualuri de înmormântare. Faptul că divinitatea nu poate fi identificată cu precizie deschide ipoteza existenței unui cult local sau a unor influențe religioase externe, sugerând practici mai puțin documentate în cazul Tomisului, lasă să se întrevadă practici religioase mai puțin documentate în cazul Tomisului.
Situația de la Constanța ilustrează rolul arheologiei preventive în context urban. Cercetarea a fost realizată sub presiunea termenelor de construcție, dar a permis documentarea completă a contextului arheologic înainte de continuarea lucrărilor. Astfel de intervenții nu urmăresc doar recuperarea unor obiecte, ci și înregistrarea relațiilor dintre ele, poziția mormintelor, orientarea și tipologia depunerilor funerare, detalii esențiale pentru interpretarea corectă a sitului.
Datele obținute descriu o comunitate urbană în care diferențele de statut erau reflectate în modul de înmormântare. Prezența unor obiecte de valoare, alături de elemente simbolice precum umbo-ul, indică un nivel ridicat de organizare socială. În paralel, diversitatea practicilor funerare reflectă un mediu în care tradițiile coexistau și evoluau fără a se uniformiza complet.
Romanii foloseau frecvent formula „Sit tibi terra levis” („Să-ți fie țărâna ușoară”) în inscripțiile funerare, o expresie care a supraviețuit, în forme apropiate, până astăzi?
Surse:
https://www.heritagedaily.com/2026/03/34-roman-period-tombs-found-in-ancient-tomis/157221
https://imperiumromanum.pl/en/curiosities/roman-associations/
https://www.facebook.com/minaconstanta/posts/informare-public
Arheologii ar fi descoperit cea mai veche formă de scriere cunoscută până acum
Arheologii au descoperit un copil din Epoca de Piatră din Suedia, îngropat în piele de căprioară
Un sanctuar roman vechi de 2.000 de ani din Bavaria i-a uimit pe arheologi