Ce mâncau primii mesopotamieni? Putem afla foarte multe despre viața și organizarea socială a civilizațiilor de acum mii de ani analizând ce mâncau oamenii. Deși resturile alimentare sunt rare, cercetătorii pot reconstrui dieta antică studiind semnăturile chimice din rămășițele umane, în special din oase sau smalțul dinților. În deșertul irakian, unde colagenul nu se păstrează bine, cercetătorii care au analizat populația din orașul sumerian Abu Tbeirah au folosit smalțul dentar, iar rezultatele au fost surprinzătoare.
Matteo Giaccari, de la Universitatea Sapienza din Roma (Italia), împreună cu echipa sa, încearcă să reconstituie viața oamenilor care trăiau în sudul Irakului acum aproximativ 4.500 de ani. Smalțul, cea mai dură substanță din corpul uman, păstrează urme chimice ale alimentației timp de milenii.
Cercetătorii s-au concentrat pe izotopii (variante ale aceluiași element) de zinc analizați din smalțul dentar. „Analiza izotopilor de zinc din smalțul dentar oferă o alternativă viabilă pentru reconstruirea dietei în sudul Mesopotamiei, unde conservarea colagenului este slabă”, explică autorii studiului.
Cantitatea și tipul de zinc din dinți se modifică în funcție de alimentație. Plantele absorb zincul din sol, lăsând o semnătură chimică specifică, iar această semnătură se schimbă ușor și previzibil pe măsură ce trece prin lanțul trofic. Astfel, analizând dinții umani, oamenii de știință pot estima proporția dintre alimentele vegetale și cele de origine animală consumate. Pe lângă zinc, au fost analizați și izotopi de carbon și oxigen, precum și elemente precum bariul și stronțiul.
Ce mâncau primii mesopotamieni? Rezultatele au arătat o diferență clară între documentele istorice și realitatea cotidiană. Tăblițele de lut din acea perioadă menționează frecvent pește și bere, însă acestea reflectă mai ales obiceiurile elitelor.
În schimb, analiza chimică a smalțului dentar indică faptul că majoritatea oamenilor obișnuiți consumau în principal cereale de tip C3, precum grâul și orzul, alimente de bază în regiune. Proteina animală provenea, cel mai probabil, din carne de porc. În mod surprinzător, deși așezarea se afla la aproximativ 30 de kilometri de țărm, există puține dovezi că peștele ar fi fost consumat frecvent, notează Phys.org.
Datele confirmă și cercetări anterioare privind alimentația copiilor: alăptarea exclusivă dura aproximativ șase luni, iar, în perioada de diversificare, copiii primeau adesea lapte de origine animală. De asemenea, nu au fost identificate diferențe semnificative între dieta bărbaților și cea a femeilor.
În ansamblu, studiul oferă o imagine mai realistă a vieții de zi cu zi în Mesopotamia antică, arătând că meniul oamenilor de rând era mult mai simplu decât sugerează documentele oficiale.
Studiul a fost publicat în revista PNAS.
Semne de viață străveche, găsite într-un loc în care nimeni nu se aștepta
Un strămoș bizar al crocodililor mergea pe două picioare
Cum mirosea respirația lui T. Rex? Iată ce spun oamenii care reînvie mirosuri străvechi!