Este violența înnăscută sau învățată? Un nou studiu încearcă să facă lumină!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Este violența înnăscută sau învățată? Capacitatea oamenilor de a fi violenți este evidentă, însă antropologii sunt împărțiți: este agresivitatea rezultatul naturii sau al mediului?

Este violența înnăscută sau învățată? Unii antropologi susțin că violența are rădăcini evolutive adânci, în timp ce alții cred că a apărut odată cu fenomenele culturale precum agricultura sau organizarea statală. Un nou studiu sugerează însă că ambele perspective sunt, parțial, corecte.

• Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?
• Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani

Analizând date despre agresiunea ușoară și cea letală la 100 de specii de primate, cercetătorii au descoperit că conflictele mortale sunt mult mai răspândite decât se credea. Aproximativ 20% dintre speciile studiate manifestă violență letală, ceea ce indică faptul că această capacitate este adânc înrădăcinată în evoluție. „Acest lucru arată că potențialul de a ucide alți indivizi din aceeași specie este destul de comun”, a explicat profesorul Bonaventura Majolo.

Este violența înnăscută sau învățată? Iată perspectiva unui nou studiu!

Rezultatele arată și că agresivitatea nu este un fenomen unic. Există mai multe tipuri de comportamente agresive, iar acestea nu sunt neapărat legate între ele din punct de vedere evolutiv. De exemplu, speciile care manifestă frecvent agresiuni minore nu sunt neapărat cele care recurg la violență letală.

„Din perspectivă evolutivă, diferitele forme de agresivitate nu sunt strâns corelate între ele. Nu poți eticheta o specie ca fiind pur și simplu foarte agresivă sau foarte pașnică”, spune Majolo.

Studiul sugerează că tendința spre conflict fizic este larg răspândită în regnul animal, dar mecanismele evolutive care stau la baza agresivității diferă de cele care permit uciderea intenționată. În cazul oamenilor, deși capacitatea de violență există, manifestarea ei depinde în mare măsură de factori culturali.

„Studiile antropologice arată că între 15% și 20% dintre societățile de vânători-culegători nu duc războaie, iar unele nici măcar nu au un cuvânt pentru ‘război’”, spune Majolo. Totuși, acest lucru nu înseamnă că aceste comunități sunt complet lipsite de conflicte, deoarece violența interpersonală poate exista.

O dezbatere inutilă

Concluziile subliniază complexitatea comportamentului agresiv și arată cât de inutilă este dezbaterea simplistă despre dacă oamenii sunt „programați” pentru violență sau nu. Mai mult, cercetătorii atrag atenția că existența unei predispoziții evolutive nu anulează rolul liberului arbitru.

„Faptul că violența face parte din trecutul nostru evolutiv nu înseamnă că suntem condamnați să fim violenți”, subliniază Majolo, citat de IFL Science.

Ca exemplu, el indică chiar primatele studiate: acestea petrec mult timp construind relații sociale pozitive, îngrijindu-se reciproc, cooperând și rezolvând conflictele prin reconciliere. Poate că și oamenii ar avea de învățat din acest model.

Studiul a fost publicat în revista Evolution Letters.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu care a început în 2005 a arătat că există o limită pentru clonarea genetică

O regiune ignorată a creierului ar putea ascunde cheia forței la bătrânețe

O boală antică revine în forță! Nici cele mai avansate antibiotice nu-i fac față

Carl Rogers, omul care a crezut că fiecare dintre noi merită să devină „varianta cea mai bună”