O linie genetică umană necunoscută a supraviețuit și s-a adaptat după sfârșitul erei glaciare

Cercetătorii din China au identificat o linie umană din nordul Asiei de Est, necunoscută anterior, care a supraviețuit ultimei perioade glaciare și s-a adaptat la viața într-un climat mai cald.

Rezultatele sugerează că, în loc să fie înlocuiți de fermieri în timpul unei schimbări culturale abrupte către un stil de viață sedentar, acești vânători-culegători au persistat și au făcut tranziția pe o perioadă mai lungă.

• Cum sună prima voce înregistrată în istoria omenirii?
• Fosila „celei mai bătrâne caracatițe” nu este deloc o caracatiță, dezvăluie scanările

Când ultima perioadă glaciară s-a încheiat, oamenii au trebuit să se adapteze la o lume nouă. Pe măsură ce tundra înghețată a fost înlocuită de un peisaj arabil, strămoșii noștri au trecut de la un stil de viață nomad, de vânător-culegător, la unul sedentar, agricol.

Această perioadă, cunoscută sub numele de tranziția de la Paleolitic la Neolitic, a fost un proces gradual care a început acum aproximativ 12.000 de ani și a culminat cu societăți pe deplin agricole acum circa 8.000 de ani.

Totuși, ar fi o greșeală să credem că această mare tranziție a avut loc în același timp pentru diferite populații umane sau că a evoluat în același mod. De exemplu, știm că în Europa au avut loc schimbări de populație în timpul unei perioade majore de încălzire, acum aproximativ 14.000 până la 12.900 de ani, din cauza fluctuațiilor climatice.

Pe măsură ce noi grupuri au migrat în Europa, acestea au adus idei și instrumente noi pentru agricultură. În schimb, în sud-vestul Asiei, vânătorii locali și-au dezvoltat propriile practici și tehnologii agricole fără schimbări semnificative în structura populației, scrie IFLScience.

O linie genetică mult mai veche

Deși știm destul de multe despre modul în care s-a desfășurat această perioadă de tranziție în aceste două regiuni, știm mult mai puține despre cum s-a întâmplat în nordul Asiei de Est (unde se află astăzi Japonia, Coreea de Nord și de Sud, China, Mongolia și Extremul Orient Rus). Imaginea sugerează o perioadă de tranziție graduală, mai degrabă decât una în care vânătorii-culegători au fost înlocuiți brusc de oameni mai avansați tehnologic, însă această idee nu fusese confirmată până acum.

Aici intervine noul studiu. Cercetătorii au analizat ADN-ul prelevat din situl Donghulin, de lângă Beijing, care pare să facă legătura între ultima perioadă glaciară și primii fermieri sedentari. Acest sit este una dintre cele mai bune reprezentări ale tranziției Paleolitic-Neolitic, deoarece prezintă o gamă de caracteristici neolitice, inclusiv fragmente de ceramică, locuințe durabile și semne de domesticire a meiului.

Echipa a reușit să recupereze și să secvențieze genomurile a doi indivizi din acest sit: o femeie care a trăit acolo acum aproximativ 11.000 de ani (la sfârșitul ultimei ere glaciare), și un bărbat care a trăit în timpul Holocenului timpuriu, mai cald (acum aproximativ 9.500 de ani).

O zonă mult mai diversă decât se credea

Rezultatele au arătat că, în loc să existe o înlocuire cauzată de migrație, femeia găsită aparține unei linii genetice nemaivăzute până acum și mult mai vechi, care se separase deja de populația principală din nordul Asiei de Est acum aproximativ 19.000 de ani. Acest lucru sugerează că vechile populații din era glaciară nu au fost eliminate, ci au persistat în regiune timp de aproape 10.000 de ani, fiind martore la trecerea către un climat mai cald.

„Observația noastră indică faptul că unele linii genetice profunde din Pleistocenul târziu au persistat prin perioada de încălzire post-glaciară, în timpul schimbărilor culturale către un stil de viață mai sedentar și un spectru dietetic mai larg”, a explicat echipa.

Conform rezultatelor, al doilea individ, nu aparținea aceleiași linii izolate. Profilul său genetic a sugerat o relație mai strânsă cu populațiile neolitice din nordul Chinei. Astfel, până la momentul în care bărbatul era în viață, noi grupuri de oameni se mutaseră în regiune, înlocuind eventual linia veche a femeii pe o perioadă mai lungă de timp.

Această descoperire ajută la explicarea diferențelor specifice dintre cei doi indivizi, bazate pe formele craniilor lor, și demonstrează că nordul Asiei de Est a fost populat mult mai divers decât se credea anterior.

Studiul a fost publicat în jurnalul Current Biology.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au găsit cea mai veche gheață glaciară cunoscută din Alpii Europeni

Mumia unui câine din Epoca de Gheață conține rămășițele unuia dintre ultimii rinoceri lânoși

Segmente de ADN antic dezvăluie cum au fost exterminaţi giganţii din Epoca de Gheaţă

Un sistem fluvial uriaș de acum 40 de milioane de ani a fost descoperit sub gheața din Antarctica