260 de monumente gigantice a fost descoperite în deșertul Sahara, unde se intensifică o nouă goană după aur

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

260 de monumente gigantice a fost descoperite în deșertul Sahara. În timp ce faraonii își ridicau piramidele deasupra nisipurilor din Giza, o altă cultură își îngropa în liniște morții în monumente impresionante, chiar dincolo de deșert. Timp de mii de ani, aceste structuri au rămas ascunse într-unul dintre cele mai ostile medii de pe Pământ, însă cercetări recente încep să le scoată la lumină.

O echipă internațională de arheologi a identificat 260 de monumente gigantice, necunoscute până acum, în Deșertul de Est, coridorul Saharei aflat între fluviul Nil și Marea Roșie, în estul Sudanului. Descoperirea nu a fost făcută prin explorări directe în teren, ci prin analizarea imaginilor din satelit.

Structurile sunt morminte colective circulare, unele cu diametrul de până la 80 de metri, care conțin rămășițe scheletice umane și animale, precum vite, oi și capre. Multe dintre ele sunt înconjurate de un zid exterior scund, iar în centrul cercului este adesea îngropată o singură persoană.

260 de monumente gigantice a fost descoperite în deșertul Sahara. Cât de vechi sunt acestea?

Pentru că siturile încă nu au fost excavate complet de către arheologi, detalii esențiale, cum ar fi data exactă a construirii, încă nu sunt certe. Totuși, pe baza unor structuri similare studiate în ultimul secol, cunoscute sub numele de morminte de tip Atbai, cercetătorii estimează că acestea datează de acum aproximativ 4.500 până la 6.500 de ani.

La fel ca în cazul acelor structuri deja cunoscute, se crede că oamenii îngropați aici erau păstori nomazi care își duceau turmele prin regiune. Nu întâmplător, majoritatea acestor monumente se află în apropierea unor vechi surse de apă, albii secate de râuri sau oaze, scrie IFL Science.

Aceste construcții au apărut într-o perioadă în care Sahara trecea prin transformări climatice majore. Deșertul urmează un ciclu natural de alternanță între perioade aride și perioade verzi, de savană, aproximativ la fiecare 21.000 de ani. Ultima astfel de perioadă, cunoscută drept „Sahara Verde”, a avut loc între cu aproximativ 15.000 și 5.000 de ani în urmă, exact intervalul în care au prosperat aceste culturi.

Pe măsură ce vegetația a dispărut și deșertul s-a extins, aceste comunități par să fi dispărut odată cu mediul lor. Fenomenul nu este unic: în Deșertul Ténéré, o altă zonă izolată a Saharei, arheologii au descoperit situl Gobero, cu aproximativ 200 de schelete umane și mii de artefacte. Și acolo, locuirea pare să fi încetat odată cu aridizarea rapidă a regiunii în urmă cu circa 5.000 de ani.

Pericolele cu care se confruntă regiunea

Deși Sahara de astăzi pare un spațiu lipsit de viață, aceste descoperiri arată că acest loc a fost cândva scena unor civilizații umane prospere, ale căror povești abia acum încep să fie reconstituite.

Din acest motiv, cercetătorii trag un semnal de alarmă. Deșertul de Est se confruntă în prezent cu o nouă „goană după aur”, care atrage oameni, bani și armament în regiune. Studiul arată că cel puțin 12 dintre structurile antice au fost deja afectate de activități miniere și vandalism, iar pe măsură ce presiunea asupra resurselor crește, riscul de distrugere a acestor situri va deveni și mai mare.

Studiul a fost publicat în revista African Archaeological Review.

Vă recomandăm să citiți și:

Un sit fosilifer din China dezvăluie o multitudine de creaturi complexe care au trăit înainte de explozia cambriană

O descoperire arheologică de importanță excepțională a fost făcută sub străzile orașului Frankfurt

Structură misterioasă, descoperită îngropată sub un oraș antic egiptean

O nouă specie de păianjen preistoric descoperită în adâncuri a fost numită în onoarea lui Jacques Cousteau