Reanalizarea a 14 ani de date colectate cu Telescopul Hubble cu privire la Europa, unul dintre sateliții naturali ai planetei Jupiter, le-a oferit oamenilor de știință de la Southwest Research Institute (SwRI) o mai bună înțelegere a atmosferei sale rarefiate.
Noile concluzii pun la îndoială dovezile anterioare care sugerau că această lună înghețată ar elibera intermitent penaje (jeturi) slabe de vapori de apă dintr-un presupus ocean subteran.
„Dovezile privind existența penajelor de vapori de apă pe Europa nu sunt atât de solide pe cât am crezut inițial”, a declarat dr. Kurt Retherford de la SwRI, unul dintre autorii unei lucrări din 2014 care susținea acea ipoteză. Retherford și colegii săi au publicat recent un nou studiu în care reanalizează datele.
Noul studiu analizează datele din ultimii 14 ani obținute de la spectrograful HST/STIS (Space Telescope Imaging Spectrograph) al telescopului Hubble, concentrându-se pe emisiile Lyman-alpha ale Europei, scrie EurekAlert.
Lyman-alpha este o lungime de undă specifică a luminii ultraviolete, emisă și împrăștiată de atomii de hidrogen. În perioada 2012-2014, echipa a împins la limită capacitățile telescopului Hubble.
„Una dintre dificultățile în interpretarea datelor de atunci a fost determinarea poziției exacte a Europei în contextul său”, a spus Retherford. „Modul în care funcționează Hubble a lăsat o oarecare incertitudine în ceea ce privește plasarea Lunii în raport cu centrul imaginii. Dacă poziționarea Europei a fost deviată chiar și cu doar un pixel sau doi, acest lucru ar fi putut afecta modul în care sunt interpretate datele.”
Prin urmare, ceea ce cercetătorii au crezut că ar putea fi dovada unui penaj de vapori de apă ar putea fi, la fel de bine, doar zgomot statistic.
„Reanaliza noastră a luat gradul original de încredere de 99,9% în existența penajelor și l-a redus la mai puțin de 90%”, a declarat dr. Lorenz Roth (Institutul Regal Tehnic din Suedia), autorul principal al studiului. „Aceasta nu este o dovadă suficientă pentru a susține certitudinea afirmațiilor pe care le-am făcut la acea vreme.”
Retherford a menționat că setul actual de date nu exclude complet posibilitatea existenței penajelor de vapori de apă descrise în lucrarea din 2014, dar nu mai oferă dovezi concrete în sprijinul lor.
Cu toate acestea, analiza recentă oferă informații îmbunătățite despre componenta de atomi neutri de hidrogen din atmosfera Europei, care își are originea în suprafața sa de gheață.
Oamenii de știință de la SwRI încă speră să descopere astfel de jeturi de vapori pe Europa. Fenomene similare au fost confirmate pe Enceladus (luna lui Saturn), iar Io (vecina Europei și o altă lună a lui Jupiter) are penaje de dioxid de sulf care se propagă în spațiu.
Europa rămâne de un interes major deoarece se crede că sub crusta sa de gheață se ascunde un vast ocean de apă sărată. Fisurile din această cochilie înghețată ar putea oferi căi prin care apa lichidă să urce la suprafață și să fie aruncată în spațiu.
Aceasta rămâne o posibilitate clară pe care misiunea Europa Clipper a NASA o va investiga direct când va ajunge în sistemul lui Jupiter, în anul 2030.
Studiul a fost publicat în Astronomy & Astrophysics.
Jupiter nu orbitează, de fapt, în jurul Soarelui. Iată explicația!
„Ingredientele vieții” ar fi existat încă de la bun început pe sateliții planetei Jupiter
Oamenii de știință au găsit un „păianjen” uriaș pe unul dintre sateliții naturali ai lui Jupiter
„Cea mai intensă” erupție vulcanică observată vreodată pe satelitul Io al planetei Jupiter