De ce dinozaurii carnivori aveau brațe minuscule? Evoluția brațelor mici la mai multe grupuri de dinozauri carnivori a fost probabil determinată de dezvoltarea unor capete mari și puternice, folosite pentru vânătoare, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la University College London și University of Cambridge (ambele din Anglia).
De ce dinozaurii carnivori aveau brațe minuscule? Studiul a analizat datele a 82 de specii de teropode (dinozauri bipezi, în mare parte carnivori) și a descoperit că reducerea membrelor anterioare a apărut în cinci grupuri diferite, inclusiv la tiranozauride, familia din care face parte și Tyrannosaurus rex.
Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the Royal Society B.
Cercetătorii, printre care dr. Elizabeth Steell (Cambridge) și profesorul Paul Upchurch (UCL), au observat că brațele mai mici sunt strâns asociate cu dezvoltarea unor cranii și maxilare mari și puternice, mai mult decât cu dimensiunea totală a corpului. Acest lucru sugerează că reducerea brațelor nu a fost doar un efect secundar al creșterii în dimensiune.
Potrivit echipei, creșterea prăzii, în special a sauropozilor uriași și a altor erbivore masive, ar fi putut duce la o schimbare în modul de vânătoare: de la prinderea cu ghearele la atacul cu maxilarul. Astfel, capul ar fi devenit principala „armă”.
„Toată lumea știe că T. rex avea brațe mici, dar și alți dinozauri teropozi au dezvoltat membre anterioare reduse. Carnotaurus avea brațe ridicol de mici, chiar mai mici decât T. rex”, a explicat autorul principal, Charlie Roger Scherer, de la UCL.
El a adăugat că există o relație clară între capetele mari și brațele mici: pe măsură ce craniul devenea mai puternic, rolul brațelor scădea, până când acestea deveneau practic inutile.
Cercetătorii au sugerat că atacarea unor prăzi uriașe, precum sauropozii de peste 30 de metri, ar fi fost mult mai eficientă cu ajutorul fălcilor decât al ghearelor.
Deși studiul arată corelații și nu cauzalitate directă, autorii consideră că este probabil ca evoluția craniilor puternice să fi precedat reducerea membrelor anterioare.
Pentru analiză, echipa a creat un sistem de evaluare a robusteții craniului, bazat pe forma acestuia, gradul de interconectare al oaselor și forța mușcăturii. În acest clasament, Tyrannosaurus rex a obținut cel mai mare scor, urmat de Tyrannotitan.
Studiul sugerează și existența unei „curse a înarmării” evolutive, în care prădătorii își dezvoltau cranii tot mai puternice pentru a-i face față prăzii gigantice, ajungând uneori și ei la dimensiuni uriașe.
Cercetătorii au analizat cinci grupuri de dinozauri cu membre anterioare reduse: tiranozauride, abelizauride, carcarodontozauride, megalozauride și ceratozauride. În unele cazuri, reducerea brațelor a avut loc diferit: la abelizauride, mâinile s-au micșorat cel mai mult, în timp ce la tiranozauride toate segmentele brațului au scăzut uniform.
Acest lucru sugerează că, deși rezultatul final a fost același (brațe mici), evoluția a urmat mecanisme diferite în funcție de grup.
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu mai mulți specialiști în evoluția dinozaurilor de la UCL și Natural History Museum.
Descoperire impresionantă la un sit al culturii Cucuteni. Ce au găsit arheologii?
De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem