Cercetătorii au descoperit neuronii antici care controlează atenția. O echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins (SUA) a identificat un grup de neuroni ascunși într-o regiune foarte veche a creierului, responsabili de capacitatea de a menține atenția prin eliminarea distragerilor și orientarea concentrării către informațiile relevante.
Cercetătorii au descoperit neuronii antici care controlează atenția. Descoperirea, realizată pe șoareci, ar putea reprezenta un prim pas către dezvoltarea unor tratamente mai precise pentru tulburările de atenție. Regiunea cerebrală în care au fost găsiți acești neuroni există la toate vertebratele, inclusiv la oameni.
„Una dintre caracteristicile ADHD este faptul că până și cei mai slabi factori perturbatori reușesc să distragă atenția, iar exact acest lucru observăm atunci când acești neuroni sunt dezactivați. Însă chiar a doua zi, când neuronii sunt reactivați, același animal poate ignora din nou distragerile, inclusiv pe cele foarte puternice”, a declarat autorul principal al studiului, neurologul Shreesh Mysore.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.
În mod normal, oamenii și majoritatea animalelor pot selecta informațiile importante din mediul înconjurător și pot ignora stimulii irelevanți. Această abilitate permite, de exemplu, recunoașterea unui prieten într-o mulțime sau urmărirea unei conversații într-un loc zgomotos. Atenția selectivă spațială este însă afectată în cazuri precum autismul și tulburarea de deficit de atenție cu hiperactivitate (ADHD), scrie EurekAlert.
Mult timp s-a crezut că mecanismele atenției sunt controlate exclusiv de cortexul prefrontal, o regiune cerebrală foarte dezvoltată la oameni și primate. Totuși, această explicație nu justifică modul în care numeroase alte animale reușesc să se concentreze și să ignore distragerile.
„Dacă privim în urmă pe scara evoluției, observăm că păsările și peștii posedă această capacitate de sute de milioane de ani, deși nu au un cortex prefrontal foarte dezvoltat. Așadar, cum rezolvă creierul această problemă? Am reușit să identificăm o regiune foarte veche din trunchiul cerebral care oferă această funcție”, a explicat autorul principal al cercetării, Ninad Kothari.
Cercetătorii au descoperit că atenția șoarecilor este controlată și de un circuit format din neuroni inhibitori aflați în trunchiul cerebral, un mecanism prezent la toate vertebratele, inclusiv la păsări și pești. Investigația a fost inspirată de studii anterioare realizate pe păsări, broaște și țestoase.
Pentru experiment, șoarecii au fost antrenați să îndeplinească o sarcină asemănătoare celor folosite în studiile pe oameni. Ei trebuiau să se concentreze asupra unor informații vizuale afișate în fața lor și să ignore stimuli perturbatori apăruți lateral. Recompensa era oferită doar dacă indicau corect poziția semnalată de informația relevantă.
Animalele s-au descurcat excelent până când cercetătorii au dezactivat temporar neuronii din trunchiul cerebral.
„Atunci când îi inactivăm, șoarecii devin extrem de ușor de distras”, a spus Kothari.
Testele suplimentare au demonstrat că problema nu era cauzată de dificultăți de mișcare sau de vedere. Singura funcție afectată era capacitatea de a compara informațiile concurente și de a selecta ceea ce este important.
„Această regiune a creierului funcționează ca un motor al selectării atenției. Ea ajută la rezolvarea unei întrebări fundamentale: ‘Care este informația cea mai importantă asupra căreia trebuie să mă concentrez acum?’”, a explicat Mysore.
În continuare, cercetătorii doresc să înțeleagă mai bine modul în care acești neuroni controlează atenția la vertebrate și să afle în ce măsură sunt implicați și în funcționarea creierului uman.
„Toate dovezile de până acum sugerează că acești neuroni există și la oameni. Întrebarea este dacă ei sunt responsabili și de atenția selectivă spațială la specia noastră. Este o ipoteză extrem de promițătoare”, a afirmat Mysore.
Oamenii de știință speră să poată măsura activitatea acestor neuroni la persoane cu ADHD și autism. Dacă rolul lor va fi confirmat, descoperirea ar putea deschide calea către medicamente și terapii mult mai bine țintite decât cele disponibile în prezent.
Ce se întâmplă dacă îți îmbrățișezi pisica atunci când ești stresat? Nu te va ajuta mereu!
Cercetătorii au identificat două subtipuri distincte de autism
Oamenii de știință au descoperit un tip exploziv de celulă imunitară