Ce tip de antrenament este asociat cu longevitatea? Antrenamentul de forță a fost mult timp asociat în principal cu creșterea masei musculare și cu aspectul fizic. Însă un nou studiu adaugă dovezi tot mai solide că ridicarea greutăților are efecte mult mai profunde, inclusiv asupra longevității, chiar și pentru persoanele care nu petrec mult timp la sală.
Cercetarea s-a bazat pe trei studii de lungă durată din Statele Unite, care au urmărit aproape 150.000 de asistente medicale și alți profesioniști din domeniul sănătății, pe parcursul a până la 30 de ani. La fiecare câțiva ani, participanții au raportat cât timp le dedică exercițiilor de forță și activităților aerobice, precum mersul pe jos, ciclismul sau înotul.
În această perioadă, aproximativ 36.000 dintre participanți au murit, ceea ce le-a permis cercetătorilor să analizeze legătura dintre antrenamentul muscular și riscul de deces prematur.
Rezultatele au arătat un „interval optim” clar. Persoanele care făceau între 90 și 120 de minute de exerciții de forță pe săptămână aveau un risc cu aproximativ 13% mai mic de a muri din orice cauză, în comparație cu cele care nu făceau deloc. Beneficiile au fost și mai evidente în cazul bolilor cardiovasculare, cu un risc redus cu 19%, și al afecțiunilor neurologice, în special demență, unde reducerea a fost de 27%.
Interesant este că mai mult nu a însemnat neapărat mai bine. La peste aproximativ două ore de antrenament de forță pe săptămână, beneficiile nu au mai crescut semnificativ.
Așadar, ce tip de antrenament este asociat cu longevitatea? Cele mai bune rezultate au fost observate la persoanele care combinau antrenamentele de forță cu exerciții aerobice regulate. Activitatea aerobică recomandată, de aproximativ 150 de minute pe săptămână, a fost asociată individual cu un risc de deces mai mic cu 26% până la 43%. Însă combinația dintre cele două tipuri de exerciții a dus la cea mai mare reducere a riscului, de aproximativ 45%.
Totuși, pentru cancer, rezultatele au fost mai nuanțate: doar cantitățile mici de antrenament de forță (sub o oră pe săptămână) au fost asociate cu un risc mai redus.
Explicația acestor efecte ține de rolul mușchilor în organism. Țesutul muscular este extrem de activ metabolic și are un rol esențial în reglarea glicemiei. După masă, insulina ajută mușchii să absoarbă glucoza din sânge, iar aceștia procesează cea mai mare parte a acesteia, fie pentru energie, fie pentru stocare sub formă de glicogen.
Menținerea masei musculare ajută astfel la prevenirea diabetului de tip 2, o boală strâns legată de afecțiuni cardiovasculare și mortalitate prematură.
În plus, mușchii funcționează ca un organ endocrin. În timpul contracției, ei eliberează molecule numite miochine, care reduc inflamația cronică asociată cu boli de inimă, diabet și unele tipuri de cancer. Aceste semnale influențează și alte organe, inclusiv creierul, ficatul și vasele de sânge, explică Jack McNamara, de la University of East London (Anglia).
Antrenamentul de forță are efecte benefice și asupra sistemului cardiovascular, contribuind la scăderea tensiunii arteriale și la menținerea elasticității arterelor. De asemenea, forța musculară este un indicator important al stării generale de sănătate, iar forța de prindere, de exemplu, poate prezice riscul de deces prematur chiar mai bine decât tensiunea arterială, scrie ScienceAlert.
Studiul arată și că musculatura mai puternică reduce riscul de căderi, fracturi și pierdere a independenței odată cu înaintarea în vârstă, influențând astfel direct calitatea și durata vieții.
Legătura dintre antrenamentul de forță și sănătatea creierului încă este investigată, dar există indicii că poate reduce riscul de demență prin îmbunătățirea circulației și a metabolizării glucozei.
Studiul este însă observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de cauzalitate directă. Persoanele active fizic pot avea și alte obiceiuri sănătoase, deși cercetătorii au încercat să controleze factori precum dieta sau fumatul.
Concluzia este însă optimistă: beneficiile sunt obținute printr-o cantitate de exercițiu accesibilă. Două sesiuni scurte pe săptămână, care să includă principalele grupe musculare, combinate cu activitate aerobică regulată, par suficiente pentru a susține sănătatea și longevitatea.
Un studiu dezvăluie că oamenii au o preferință inerentă pentru mișcarea în sens antiorar
Primul vaccin fără ace și creat de Inteligența Artificială a trecut de testele pe oameni
De ce căscăm atunci când spunem „Tatăl Nostru”? Știința explică ce se întâmplă în timpul rugăciunii!