De ce nu este bine să iei decizii majore atunci când te simți obosit mintal?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

După o zi plină de ședințe, probleme de rezolvat sau grijă pentru copii, chiar și cele mai simple decizii pot părea dificile. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins (SUA), citat de Scientific American, arată că oboseala mintală nu ne face doar să ne simțim epuizați.

Descoperirea ar putea explica de ce, după o zi solicitantă, alegem varianta cea mai ușoară, chiar dacă nu este și cea mai avantajoasă, arată Scientific American.

În cadrul cercetării, 28 de voluntari au fost monitorizați cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), în timp ce efectuau sarcini care solicitau intens memoria și atenția. Ulterior, participanții trebuiau să aleagă între un test simplu, recompensat cu o sumă mică de bani, și unul mai dificil, care oferea o recompensă mai mare. Pe măsură ce oboseala mintală creștea, cei mai mulți au început să aleagă varianta mai ușoară, chiar dacă aceasta aducea un câștig mai mic. Potrivit cercetătorilor, acest comportament arată că epuizarea cognitivă reduce motivația de a depune un efort suplimentar, chiar și atunci când recompensa merită.

Analizele au arătat că, în timpul oboselii mintale, comunicarea dintre două regiuni importante ale creierului devine mai intensă. Este vorba despre cortexul prefrontal dorsolateral, implicat în planificare și luarea deciziilor, și insula anterioară dreaptă, o zonă care monitorizează starea organismului, inclusiv senzația de oboseală. Cu cât semnalele dintre aceste regiuni erau mai puternice, cu atât participanții erau mai puțin dispuși să accepte sarcinile dificile. Cercetătorii spun că acesta este mecanismul prin care creierul decide dacă o recompensă justifică sau nu efortul necesar pentru a o obține.

Autorii studiului cred că rezultatele pot ajuta la înțelegerea unor afecțiuni în care oboseala cognitivă este o problemă majoră, precum depresia, sindromul „long COVID” sau scleroza multiplă. În aceste situații, semnalele care transmit senzația de epuizare ar putea fi amplificate, influențând deciziile și reducând capacitatea persoanelor de a desfășura activități solicitante. Pe termen lung, identificarea circuitelor cerebrale implicate ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente și terapii care să reducă efectele oboselii cognitive.

Cercetătorii subliniază că acest mecanism are și un rol protector, deoarece împiedică organismul să consume mai multă energie decât poate susține. Totuși, în viața de zi cu zi, această tendință ne poate face să renunțăm tocmai la activitățile care ne-ar ajuta să ne refacem, cum ar fi o plimbare, exercițiile fizice sau pregătirea unei mese sănătoase. Studiile anterioare au arătat că oamenii reușesc mai ușor să depășească senzația de epuizare atunci când activitatea are o semnificație personală sau este percepută ca importantă. Potrivit cercetătorilor, schimbarea modului în care privim o sarcină și concentrarea asupra beneficiilor pe termen lung ne pot ajuta să facem alegeri mai bune chiar și atunci când suntem obosiți.