O reptilă marină s-a fosilizat atât de bine încât ficatul său încă are culoare

O reptilă marină s-a fosilizat atât de bine încât ficatul său încă are culoare. În urmă cu aproximativ 245 de milioane de ani, în perioada Triasicului, o mică reptilă marină și-a găsit sfârșitul, iar trupul ei s-a scufundat încet pe fundul unei mări tropicale. Astăzi, fosila sa le oferă cercetătorilor o descoperire remarcabilă: unul dintre cele mai vechi și mai bine conservate sisteme digestive identificate vreodată la o reptilă.

O reptilă marină s-a fosilizat atât de bine încât ficatul său încă are culoare. Specimenul îi aparține speciei Austronaga minuta și păstrează aproape intacte stomacul, ficatul și intestinele. Potrivit cercetătorilor, descoperirea oferă informații valoroase despre evoluția organelor interne ale reptilelor marine timpurii și arată că, deși aceste animale erau perfect adaptate pentru viața în apă, anatomia lor internă era surprinzător de simplă.

„Intestinul este destul de simplu, iar stomacul nu este împărțit în două camere, așa cum se întâmplă la arhozaurii mai evoluați, precum crocodilii. Ceea ce face fosila cu adevărat specială este faptul că organele interne sunt atât de bine conservate, încât putem distinge diferitele segmente ale tubului digestiv”, a explicat Nick Fraser, cercetător la National Museums Scotland.

O reptilă marină s-a fosilizat atât de bine încât ficatul său încă are culoare. Cu ce se hrănea animalul?

Conservarea excepțională a permis și identificarea conținutului intestinului posterior, unde au fost descoperiți solzi minusculi de pești, oferind indicii directe despre dieta reptilei. Mai mult, ficatul și-a păstrat chiar și o nuanță roșiatică, estompată după sute de milioane de ani.

„Dispunerea organelor arată că sistemul digestiv al speciei Austronaga avea o structură relativ simplă. Aceasta este cea mai veche fosilă cunoscută care păstrează aproape complet sistemul digestiv al unei reptile”, a declarat Wei Wang, autorul principal al studiului și specialist în reptile marine la Institutul de Paleontologie și Paleoantropologie a Vertebratelor din Beijing (China).

Reptila măsura doar aproximativ 60 de centimetri lungime și avea un gât lung și subțire, membre transformate în înotătoare și o coadă puternică, adaptări care o făceau un înotător excelent. Deși semăna cu un plesiozaur în miniatură, nu era înrudită cu acești prădători marini.

Un ecosistem spectaculos

Fosila a fost descoperită în formațiunea geologică Guanling, din sud-vestul Chinei, o regiune care, în Triasic, era acoperită de o mare ecuatorială bogată în viață. Cercetătorii cred că Austronaga trăia mai ales în apele de coastă, evitând oceanul deschis, unde dominau ihtiozaurii, de dimensiuni mult mai mari.

Potrivit lui Fraser, reptila era complet adaptată la viața acvatică și este posibil să fi ieșit pe uscat doar pentru depunerea ouălor, deși nici acest lucru nu este sigur. O specie înrudită, Dinocephalosaurus, era vivipară, adică năștea pui vii, scrie IFL Science.

Austronaga făcea parte dintr-un ecosistem spectaculos, alături de ihtiozauri, notozauri prădători, neobișnuita reptilă Sinosaurosphargis, asemănătoare unei țestoase, placodonți cu dinți adaptați pentru zdrobirea scoicilor și bizara reptilă Atopodentatus, recunoscută pentru capul său în formă de ciocan.

„Specimenul, descoperit în comitatul Luoping din provincia Yunnan, este o descoperire extraordinară. Reprezintă încă unul dintre animalele fascinante care populau Marea Tethys și sugerează că aceste depozite fosilifere din China mai ascund numeroase surprize”, a concluzionat Fraser.

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Ziua în care Orientul şi Occidentul s-au despărţit pentru totdeauna din punct de vedere religios

Arheologii au aflat cine a fost astronomul mayaș care a creat o formulă matematică unică

O nouă specie de dinozaur cu gâtul extrem de lung, descoperită datorită unui singur os

Cum se protejau de Soare oamenii preistorici? Făceau aceștia cancer de piele?