Laserele au descoperit 400 de structuri ascunse de la o civilizație pierdută

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Laserele au descoperit 400 de structuri ascunse de la o civilizație amazoniană pierdută. Istoria umană a Amazonului continuă să devină tot mai fascinantă. Cu ajutorul tehnologiei LiDAR, care utilizează impulsuri laser pentru a cartografia terenul ascuns sub vegetația deasă, cercetătorii au descoperit aproape 400 de structuri necunoscute până acum, construite de misterioasa civilizație Aquiry.

Laserele au descoperit 400 de structuri ascunse de la o civilizație amazoniană pierdută. Spre deosebire de cercetările anterioare, care au analizat zone extinse ale pădurii tropicale, noul studiu s-a concentrat asupra unui teritoriu de aproximativ 4.500 de kilometri pătrați din Brazilia, locuit în trecut de către această cultură precolumbiană.

Despre Aquiry se cunosc puține lucruri, însă dovezile arată că a prosperat în sud-vestul Amazonului aproximativ între anii 600 î.Hr. și 850 d.Hr., fiind renumită pentru construcția unor geoglife și lucrări de pământ de mari dimensiuni.

Majoritatea structurilor nou descoperite sunt ascunse sub coronamentul pădurii și constau în șanțuri și valuri de pământ dispuse în forme geometrice precum pătrate, dreptunghiuri și cercuri.

Laserele au descoperit 400 de structuri ascunse de la o civilizație amazoniană pierdută. Ce rol aveau acestea?

Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri este situl denumit D. Schaan, format dintr-o impresionantă incintă dreptunghiulară, în interiorul căreia se află mai multe structuri pătrate perfecte, unite prin drumuri late.

„Situl cunoscut sub numele de D. Schaan pare să reprezinte o combinație extraordinară dintre o construcție monumentală dreptunghiulară și mai multe incinte pătrate perfect trasate, conectate prin drumuri largi. A fost cu adevărat uimitor să descoperim un peisaj atât de complex ascuns sub vegetația densă a Amazonului”, a declarat Martti Parssinen, profesor emerit de arheologie sud-americană la Universitatea din Helsinki (Finlanda) și unul dintre autorii studiului.

Rolul acestor structuri nu este cunoscut cu certitudine, însă cercetătorii cred că ele serveau drept centre ceremoniale, politice și de reuniune publică, locuri unde comunitățile organizau ritualuri, festivaluri, luau decizii importante sau se adunau în perioade dificile.

O mică parte din patrimoniul ascuns al civilizației Aquiry

Oamenii de știință sunt convinși că descoperirile reprezintă doar o mică parte din patrimoniul ascuns al civilizației Aquiry. Pe baza rezultatelor obținute și a unor modele statistice, ei estimează că în întreaga regiune Aquiry, care se întinde pe aproximativ 183.000 de kilometri pătrați, ar putea exista peste 20.000 de astfel de lucrări de pământ.

Numărul impresionant al siturilor sugerează că această parte a Amazonului era mult mai dens populată decât se credea. Autorii studiului estimează că, în perioada de maximă dezvoltare, între anii 100 și 300 d.Hr., civilizația Aquiry ar fi numărat între 1,25 și 3 milioane de locuitori.

Descoperirea întărește tot mai mult ideea că pădurea amazoniană nu a fost un teritoriu sălbatic lipsit de prezență umană, ci un spațiu ocupat de societăți numeroase și complexe, despre care se cunosc foarte puține lucruri.

„Dacă cercetările viitoare vor obține rezultate similare și în alte regiuni ale Amazonului, multe dintre ipotezele privind influența populațiilor precolumbiene asupra pădurii tropicale și asupra ecosistemelor sale vor trebui reevaluate fundamental”, a concluzionat Martti Parssinen, citat de IFL Science.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Ştefan cel Mare, domnitorul care a marcat istoria Moldovei. „La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu-l biruia”

O nouă descoperire răstoarnă ce s-a știut până acum despre sacrificiile incașilor

Cum au construit romanii drumuri atât de drepte?

Alexandru cel Bun, domnitorul român care a avut patru soţii, dintre care una îi era mătuşă