De ce oamenii au încetat să-i îngroape pe cei dragi acasă? Un nou studiu sugerează că înmormântarea membrilor familiei în interiorul locuinței sau în imediata apropiere a acesteia a fost mult mai răspândită în trecut decât se credea. Cercetarea, condusă de arheologul Sabina Cveček, de la Field Museum din Chicago (SUA), pune sub semnul întrebării teoriile potrivit cărora această practică le era specifică doar anumitor comunități sedentare.
De ce oamenii au încetat să-i îngroape pe cei dragi acasă? În prezent, foarte puține culturi, mai ales din Occident, își îngroapă morții în casă sau lângă aceasta. Totuși, dovezile arheologice și istorice arată că obiceiul a existat în numeroase regiuni ale lumii. Pentru a înțelege de ce a dispărut, cercetătorii au analizat atât date etnografice, cât și descoperiri arheologice.
Inițial, echipa a studiat informații despre 53 de comunități din diferite zone ale globului. Doar 21% dintre acestea practicau înmormântarea în locuință sau în jurul ei. Însă imaginea s-a schimbat considerabil după analizarea a 42 de situri arheologice, unde aproape jumătate dintre comunități, aproximativ 43%, își îngropau rudele în interiorul sau în apropierea caselor.
Potrivit cercetătorilor, rezultatele arată că această practică era mult mai comună decât se presupunea și că locuința nu era privită doar ca un spațiu destinat celor vii, ci și ca un loc al memoriei, identității și legăturii cu strămoșii.
Studiul a infirmat și ipoteza potrivit căreia comunitățile sedentare erau mai predispuse să își îngroape morții acasă decât cele nomade. Analiza nu a găsit o legătură clară între mobilitatea unei societăți și acest obicei funerar.
În schimb, cercetătorii consideră că un rol important în dispariția înmormântărilor rezidențiale l-au avut colonizarea și răspândirea religiilor organizate. În multe regiuni ale lumii, tradițiile locale au fost înlocuite treptat cu practica folosirii cimitirelor, scrie IFL Science.
Un exemplu este cel al populației indigene Guna din Panama și Columbia. În 1947, antropologii au consemnat că membrii acestei comunități își îngropau morții în interiorul locuințelor, unde o casă putea adăposti mai multe morminte, însoțite de ofrande funerare. În prezent, însă, comunitățile Guna folosesc cimitire situate în afara așezărilor, schimbare atribuită influenței colonizării și răspândirii creștinismului.
Totuși, autorii studiului subliniază că nu toate schimbările pot fi explicate prin colonizare. Dovezile arheologice indică faptul că în unele regiuni renunțarea la înmormântările în locuință a început cu mult înainte de perioada colonială, ceea ce sugerează că au existat și alți factori implicați. Din acest motiv, cercetătorii consideră că motivele pentru care societățile și-au schimbat practicile funerare rămân, în mare parte, un mister.
Studiul a fost publicat în revista American Antiquity.
Un mod de reproducere extraterestru, descoperit într-o fosilă veche de 125 de milioane de ani
Dacă unii dintre primii conducători ai lumii au fost, de fapt, femei?
O fosilă de maimuță din Egipt, veche de 17 milioane de ani, ar putea rescrie originile umane