De ce răspunsurile imunitare la vaccinuri variază de la o persoană la alta? Vaccinurile îi protejează pe majoritatea oamenilor de formele severe ale bolilor, însă intensitatea protecției poate varia considerabil de la o persoană la alta. Un nou studiu realizat de către cercetătorii de la Arizona State University (SUA) oferă indicii despre motivul pentru care se întâmplă acest lucru.
De ce răspunsurile imunitare la vaccinuri variază de la o persoană la alta? Se pare că, înainte ca un vaccin să ajungă în organism, sistemul imunitar poate avea deja anumite caracteristici care anticipează cât de puternic va fi răspunsul.
Cercetătorii au analizat probe de sânge de la peste 4.000 de persoane și au măsurat anticorpii îndreptați împotriva a 185 de antigeni, adică ținte recunoscute de sistemul imunitar. Printre aceștia s-au numărat componente provenite de la virusuri și bacterii comune, dar și ținte asociate unor boli autoimune.
Folosind Inteligența Artificială (AI), oamenii de știință au analizat probe recoltate înainte și după vaccinarea împotriva COVID-19. Astfel, au identificat anumite „semnături” ale anticorpilor care puteau diferenția persoanele cu un răspuns imunitar puternic de cele care răspundeau mai slab.
„Studiul nostru a arătat că anumiți biomarkeri, analizați cu ajutorul AI-ului, pot anticipa cine va răspunde bine la un vaccin chiar înainte ca persoana respectivă să îl primească. Acest lucru sugerează că unii oameni pot avea un sistem imunitar mai pregătit decât alții”, spune Joshua LaBaer, coordonatorul cercetării, citat de MedicalXpress.
Vârsta, sexul, genetica, bolile anterioare și starea generală de sănătate sunt deja asociate cu modul în care oamenii răspund la vaccinuri. Persoanele cu un sistem imunitar compromis prezintă, în general, un risc mai mare de a avea un răspuns slab, însă chiar și în aceste grupuri există diferențe importante.
Studiul a inclus 8.687 de probe provenite de la 4.089 de participanți, atât persoane sănătoase, cât și oameni cu afecțiuni sau tratamente asociate imunosupresiei, printre care HIV, mielom multiplu, cancer, boli autoimune, boli inflamatorii intestinale și transplant de organe.
Mai multe grupuri de persoane cu imunitatea compromisă au avut, într-adevăr, un răspuns mai slab la vaccinarea împotriva COVID-19. Aceste categorii nu au fost însă suficiente pentru a anticipa cu exactitate reacția fiecărui individ. Unii pacienți cu imunitatea compromisă au dezvoltat un răspuns puternic, în timp ce aproximativ 5-6% dintre persoanele sănătoase au avut un răspuns slab.
Nivelurile ridicate ale anumitor anticorpi existenți înainte de vaccinare, printre care cei împotriva unor microbi comuni precum Staphylococcus aureus, virusul sincițial respirator și respirovirusul uman 3, au fost asociate cu un răspuns mai puternic la vaccinul COVID-19. Cercetătorii îi numesc „anticorpi santinelă”, deoarece ar putea indica cât de pregătit este sistemul imunitar să producă anticorpi.
Echipa a folosit apoi un model de deep learning pentru a analiza întregul profil de anticorpi, nu doar câțiva markeri individuali. Inteligența Artificială a identificat tipare complexe care ar putea indica persoanele predispuse la un răspuns slab.
Dacă rezultatele vor fi confirmate prin cercetări suplimentare și pentru alte vaccinuri, această metodă ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii de vaccinare mai personalizate. În viitor, profilul imunitar al unei persoane i-ar putea ajuta pe medici să identifice pacienții care au nevoie de doze suplimentare, monitorizare mai atentă sau alte măsuri de protecție.
Studiul a fost publicat în revista Cell Press Blue.
Când cei dragi te ignoră: cum să scapi de anxietate fără să devii rece sau defensiv
Cum îi influențează calitatea aerului pe pacienții cu artrită reumatoidă?
Trucul ingenios prin care un profesor i-a prins pe studenții care își făceau lucrările folosind AI
De ce doare atât de mult să fii ignorat și cum poți depăși această experiență