O colecție de oase dezvăluie dieta neanderthalienilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O colecție de oase dezvăluie dieta neanderthalienilor. Neanderthalienii erau vânători foarte adaptabili, capabili să vâneze atât mamuți, cât și animale mici, precum iepurii și țestoasele. Un nou studiu adaugă însă două specii neașteptate în meniul verilor noștri dispăruți: castorii și marmotele.

Potrivit cercetătorilor, aceste rozătoare de talie mare ofereau o cantitate de carne intermediară între cea furnizată de rozătoarele mici și cea a ungulatelor de dimensiuni reduse, precum caprele negre sau căprioarele. Cu toate acestea, rămășițele lor au fost rareori identificate în siturile neanderthaliene.

O colecție de oase dezvăluie dieta neanderthalienilor. La peștera Valdegoba din nordul Spaniei, cercetătorii au descoperit sute de oase de breb (castor european) și marmotă alpină. Acestea proveneau din aceleași straturi de sedimente ca fosilele de neanderthalieni și uneltele lor de piatră, datate în urmă cu aproximativ 130.000 de ani.

O colecție de oase dezvăluie dieta neanderthalienilor. Ce indicii conțin acestea?

Unele oase prezintă urme de dinți, ceea ce sugerează că ar fi putut fi aduse în peșteră de către prădători precum vulpile, lupii sau hienele. Totuși, pe câteva dintre ele au fost identificate și urme de tăiere, indicând faptul că neanderthalienii le-au tranșat și prelucrat.

Pe unele oase de castor, de exemplu, urmele sunt compatibile cu îndepărtarea cărnii și cu separarea articulațiilor. În cazul mandibulelor ambelor specii, semnele observate sugerează mai degrabă jupuirea animalelor. Cu toate acestea, autorii studiului consideră că exploatarea castorilor și a marmotelor era „ocazională, nu sistematică”. Neanderthalienii din zonă nu par să fi fost specializați în vânarea acestor animale, deoarece doar câteva dintre schelete prezintă urme de prelucrare, fără indicii clare privind existența unor strategii specifice de vânătoare sau tranșare, scrie IFL Science.

O mai bună înțelegere a alimentației neanerthalienilor

Descoperirea „oferă dovezi privind utilizarea flexibilă a resurselor animale disponibile, rozătoarele mari completând prada exploatată mai frecvent, fără a deveni ținte specializate”, concluzionează cercetătorii. Astfel, studiul contribuie la o zonă insuficient cercetată a alimentației neanderthalienilor, arătând că aceștia consumau și animale de talie intermediară între rozătoarele mici și ungulatele de dimensiuni reduse.

„Prada de talie mai mică, deși furniza mai puțină carne, putea asigura câștiguri energetice mai reduse, dar mai constante, și presupunea costuri mai mici de capturare”, scriu autorii. Rezultatele oferă noi indicii despre capacitatea neanderthalienilor de a-și adapta strategiile de vânătoare în funcție de nevoi și de riscurile asociate capturării diferitelor animale.

Un preprint al studiului este disponibil pe platforma Research Square.

Vă recomandăm să citiți și:

În urmă cu 7.300 de ani, o erupție vulcanică aproape a anihilat vânătorii-culegători din Japonia. Cum au reușit să supraviețuiască?

Cine a creat Armata de Teracotă? Amprentele vechi de 2.200 de ani dezvăluie răspunsul

Un mic prădător din Jurasic a deschis calea către evoluția creierului uman

Crocodilul cu „nasul” lipsă, încadrat aproape un secol într-un gen greșit. Fosila provine din formațiunea geologică a Marelui Sfinx