Nu radiațiile au creat câinii de la Cernobîl, ci un lucru mult mai simplu, sugerează un nou studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Nu radiațiile au creat câinii de la Cernobîl. Câinii care trăiesc în apropierea fostei centrale nucleare de la Cernobîl sunt diferiți genetic de cei din orașul abandonat aflat în apropiere. Cercetările anterioare au arătat că aceste diferențe nu sunt rezultatul unor mutații provocate de radiații, însă mecanismul din spatele lor a rămas neclar. Un nou studiu sugerează că explicația cea mai probabilă este selecția naturală, ceea ce înseamnă că animalele s-ar fi putut adapta la condițiile neobișnuite din zonă. Nu se știe însă dacă presiunile care au determinat aceste schimbări au legătură cu radiațiile.

„Această cercetare clarifică unele dintre întrebările rămase fără răspuns după studiul anterior, în care am descoperit că cele două populații de câini, deși trăiesc foarte aproape una de cealaltă, prezintă diferențe genetice considerabile, care nu sunt provocate de mutații”, a explicat Megan Dillon, de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord (SUA).

Cercetătorii au luat în calcul două explicații principale: deriva genetică și selecția naturală. Deriva genetică apare atunci când caracteristicile genetice ale unei populații se modifică întâmplător, fenomen favorizat de reducerea bruscă a numărului de indivizi. Un asemenea proces, numit blocaj genetic, lasă în viață doar câțiva supraviețuitori, care pot avea o structură genetică diferită de cea a populației inițiale.

Câinii din apropierea centralei au trecut printr-un asemenea episod. Analizele genetice indică o reducere a populației în urmă cu aproximativ 35-40 de generații, perioadă care coincide cu accidentul nuclear și cu uciderea animalelor de către echipele de intervenție.

Nu radiațiile au creat câinii de la Cernobîl, ci selecția naturală

Cealaltă explicație este selecția naturală, prin care anumite caracteristici genetice devin mai frecvente deoarece indivizii care le posedă au șanse mai mari să supraviețuiască și să se reproducă. În cazul selecției direcționale, populația evoluează treptat în favoarea unor trăsături specifice.

Pentru a stabili care dintre cele două procese i-a influențat mai mult pe câinii de la Cernobîl, cercetătorii au analizat genomurile a 63 de animale: 33 din apropierea centralei și 30 din orașul Cernobîl. Echipa a comparat și dimensiunea populațiilor din trecut și din prezent, folosind pentru referință și genomurile unor câini din Insulele Galápagos, o altă populație izolată.

Rezultatele au indicat că dovezile în favoarea selecției direcționale sunt mai puternice decât cele care susțin deriva genetică. Cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative între dimensiunile efective ale celor două populații, ceea ce sugerează că animalele din apropierea centralei nu au trecut printr-un blocaj genetic deosebit de sever. În plus, câinii din orașul Cernobîl sunt mai asemănători genetic cu cei din Galápagos decât cu animalele care trăiesc lângă centrală. Prin urmare, izolarea nu pare să explice de una singură diferențele observate.

Ce rol au avut radiațiile?

Analizele au identificat peste 100 de regiuni ale genomului care prezintă semne de selecție genetică. Acestea sunt asociate cu dezvoltarea cancerului, replicarea și repararea ADN-ului, funcționarea ciclului celular și sistemul imunitar.

Deși asemenea modificări ar putea fi compatibile cu adaptarea la un mediu cu niveluri ridicate de radiații, cercetătorii nu pot demonstra că radiațiile sunt responsabile. Alte caracteristici ale mediului din jurul centralei ar putea explica și ele rezultatele, notează IFL Science.

Există și posibilitatea ca animalele să nu fi dezvoltat trăsături noi în ultimele 35 de generații, ci ca supraviețuitorii expunerii inițiale să fi avut deja o diversitate genetică favorabilă. „Cei care au reușit să le supraviețuiască expunerilor inițiale ar fi putut avea deja acest nivel de diversitate genetică”, a explicat Matthew Breen, de la aceeași universitate.

Studiul a fost publicat în revista Genes.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit ceva neașteptat la supervulcanul din Yellowstone

Peștii suferă masiv din cauza poluării luminoase, au descoperit cercetătorii

De ce, în anotimpurile călduroase, Marea Neagră devine turcoaz?

Cercetătorii încearcă să afle de ce râd primatele, inclusiv oamenii