Aceste figurine din lut vechi de 15.000 de ani ar fi putut fi create de copii pentru a învăța despre lume. Amprentele descoperite pe mai mult de 150 de obiecte din lut, provenite din trei situri preistorice din Orientul Mijlociu, sugerează că oamenii modelau figurine reprezentând animale cu mii de ani înainte de apariția agriculturii. Urmele indică inclusiv participarea copiilor la realizarea acestor obiecte, ceea ce ar putea oferi indicii despre modul în care tradițiile culturale și cunoștințele despre natură erau transmise de la o generație la alta în Paleoliticul superior.
Aceste figurine din lut vechi de 15.000 de ani ar fi putut fi create de copii pentru a învăța despre lume. Cercetătorii au identificat 15 figurine recognoscibile și alte 139 de fragmente care probabil le-au aparținut unor statuete. Dintre figurinele întregi, 11 reprezintă păsări, două înfățișează oameni, iar celelalte două modele reprezintă o gazelă și un alt mamifer neidentificat.
Obiectele au fost descoperite în siturile Eynan-Mallaha, din Iordania; Hayonim Terrace, din Galileea; și el-Wad Terrace, de pe Muntele Carmel. Acestea au fost realizate de către membrii culturii natufiene, căreia îi aparțin primele așezări sedentare din lume, apărute în urmă cu aproximativ 15.000 de ani.
În Europa, cele mai vechi figurine cunoscute îi sunt atribuite complexului cultural aurignacian, apărut în urmă cu puțin peste 40.000 de ani. În schimb, se considera că ceramica și expresia artistică elaborată au ajuns în Orientul Mijlociu abia odată cu dezvoltarea agriculturii, în urmă cu aproximativ 11.000 de ani.
„În ceea ce privește expresia simbolică, sud-vestul Asiei este foarte diferit de Europa în Paleoliticul superior. Aici nu există picturi rupestre, repertoriul podoabelor personale este limitat și nu au fost descoperite figurine”, a explicat autorul studiului, dr. Laurent Davin.
Așa-numita „revoluție a simbolurilor” din această regiune era asociată până acum cu apariția culturii Khiamian, în Neoliticul timpuriu, în urmă cu aproximativ 11.500 de ani. Noile rezultate contrazic însă această interpretare.
„Rezultatele noastre demonstrează că, în această regiune, schimbarea modului de exprimare simbolică a fost rapidă, independentă de agricultură și s-a produs brusc, în urmă cu 15.000 de ani, odată cu apariția primelor comunități sedentare”, a declarat Davin. Potrivit cercetătorului, trecerea la un stil de viață sedentar a avut un impact mult mai mare decât se credea, influențând întreaga regiune timp de milenii.
Amprentele păstrate în lut au oferit și indicii despre participarea copiilor la realizarea figurinelor. Unele le aparțineau unor persoane mai mici de zece ani, ceea ce sugerează că aceștia contribuiau direct la modelarea și colorarea obiectelor.
Cercetătorii cred că figurinele aveau și un rol în transmiterea informațiilor culturale de la o generație la alta. Unul dintre obiecte păstrează amprente suprapuse, una aparținându-i unei femei tinere, iar cealaltă unui copil. Descoperirea ar putea surprinde un moment în care un adult îi arăta unui copil cum să realizeze astfel de reprezentări.
Detaliile figurinelor oferă indicii suplimentare despre rolul lor educativ. Multe înfățișează păsări acvatice cu capul înclinat în jos și spre stânga, imitând comportamentele de curtare ale unor specii de rațe. Prin urmare, obiectele ar fi putut transmite informații despre comportamentul animalelor și tradițiile asociate acestora.
Davin consideră că figurinele cu păsări ar putea fi interpretate drept instrumente simbolice de memorare, folosite pentru a-i ajuta pe copii să învețe credințele tradiționale și cunoștințele despre păsări acumulate de comunitățile natufiene.
Astfel, realizarea figurinelor ar fi putut reprezenta doar o parte a procesului de învățare, scopul mai important fiind transmiterea tradițiilor prin intermediul poveștilor despre păsări, scrie IFL Science.
„Pe scurt, este posibil ca cel mai important aspect al educației copiilor să nu fi fost realizarea figurinelor, ci poveștile asociate acestor păsări”, a concluzionat cercetătorul.
Studiul a fost publicat în revista PLOS ONE.
Cercetătorii au descoperit fosila care rescrie istoria amfibienilor