Mihaela Noroc, fotografa care uimit întreaga lume cu „Atlasul frumuseţii”: „Am încercat, cu resurse proprii, să fac un album unic”

Proiectul „Atlasul Frumuseţii”, realizat de fotografa Mihaela Noroc, care a călătorit în 37 de ţări pentru a surprinde frumuseţea femeilor din lume, a atras atenţia mai multor publicaţii şi site-uri internaţionale, fiind prezentat, printre altele, de cotidianul britanic The Independent, de tabloidul britanic The Daily Mail, de televiziunea CNN, de publicaţia franceză Le Figaro, de site-ul american Business Insider, dar şi de site-ul de divertisment boredpanda.com.

Cu toate acestea, joi seară, expoziţia „Atlasul Frumuseţii” a fost vernisată, în premieră mondială, la galeria de artă contemporană Artfooly – The Slice of Art Gallery din Bucureşti.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

Potrivit fotografei Mihaela Noroc, „Atlasul Frumuseţii” este „un proiect românesc, unic în lume”, care „nu putea să aibă premiera decât aici, acasă”.

Sute de oameni au participat la vernisajul expoziţiei, fotografiile fiind admirate atât de copii şi tineri, cât şi de persoane vârstnice. Printre cei care au venit la vernisajul expoziţiei s-a numărat şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, căruia Mihaela Noroc i-a prezentat povestea fiecărei fotografii expuse.

Femeie din Iran / Atlasul frumuseţii

Îmbinând călătoria cu fotografia, Mihaela Noroc a reuşit să aducă în faţa publicului un proiect prin care să arate diversitatea planetei, prin intermediul unor frumoase chipuri feminine. Fotografa a prezentat, pe scurt, pentru MEDIAFAX traseul acestui proiect artistic.

Mihaela Noroc s-a născut pe 18 mai 1985. A absolvit Şcoala Centrală din Bucureşti şi, apoi, a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Arte, secţia Foto-Video. Vreme de câţiva ani, Mihaela a activat în domenii care nu aveau legătură cu fotografia, dar care îi aduceau veniturile necesare pentru a trăi decent.

„Nu aveam bani să fac fotografie şi, atunci, lucram în alte domenii şi încercam să găsesc resurse financiare ca să trăiesc şi făceam fotografii în timpul liber, când puteam. Eram foarte pasionată de fotografia de portret. Mi-am fotografiat mama şi sora de nu ştiu câte ori şi, când reuşeam să călătoresc, făceam fotografie de călătorie şi cele două, în «Atlasul frumuseţii», se mixează foarte bine”, a declarat pentru MEDIAFAX Mihaela Noroc.

Femeie din Iran / Atlasul frumuseţii

„Atlasul frumuseţii” a prins contur odată ce Mihaela Noroc a ajuns în Etiopia, unde fotografa română a descoperit chipuri feminine incredibile.

„Ideea «Atlasului frumuseţii» s-a născut în Etiopia. Acolo am văzut eu chipuri extrem de interesante, autentice şi mi-am dat seama că o femeie este extrem de frumoasă atunci când îşi păstrează cultura şi nu încearcă să se schimbe. Am încercat, cu resurse proprii, să fac un album unic, să surprind cât mai mult din diversitatea locurilor pe care le-am vizitat”, a mai spus Mihaela Noroc.

Mihaela Noroc şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la lansarea Atlasului Fericirii

Au urmat 15 luni de călătorie în jurul lumii, cu bagajul în spate, timp în care Mihaela Noroc a captat diversitatea planetei prin intermediul portretelor pe care le-a realizat. Artista povesteşte că a fost un risc pe care şi l-a asumat, dar nu regretă absolut nimic. Fotografa română îşi aminteşte că până în Japonia nu a luat avionul, ci a mers numai cu mijloacele de transport terestru.

Dintre toate imaginile făcute în călătoria sa, fotografa Mihaela Noroc le-a ales pe cele pe care le-a considerat „cele mai interesante”.

„Poate selecţia, la un moment dat, o să se schimbe. E o acţiune personală, până la urmă. E foarte mult din implicarea mea profesională, pentru că fiecare imagine are povestea ei şi atunci le aleg şi în funcţie de ce s-a întâmplat atunci, cât de greu a fost să le fotografiez, cât de greu a fost să conving persoanele respective, pentru că, în anumite ţări, mi-a fost foarte greu să le conving să participe”, povesteşte Mihaela Noroc.

Atlasul frumuseţii

Toate femeile care apar în „Atlasul frumuseţii” ştiau foarte bine ce presupune proiectul, înainte de a se lăsa fotografiate, Mihaela Noroc explicându-le ce implică această acţiune şi de ce au fost ele alese: pentru că au chipuri interesante, trăsături unice, nu se machiază sau o fac foarte puţin şi reprezintă foarte bine spaţiul cultural din care fac parte.

„Trebuie să fii foarte onest şi sincer şi să spui ce se întâmplă, pentru că îşi imaginează (femeile fotografiate, n.r.) – acum, cu tehnologia – cine ştie unde o să ajungă imaginea lor. Atunci, eu am încercat să le explic, onest şi sincer, că eu fac un «Atlas al frumuseţii»”, a mai spus fotografa.

După ce fotografiile au apărut în presă, Mihaela Noroc a continuat să discute cu femeile care au făcut posibilă apariţia acestui „album al frumuseţii”. „Sunt prietenă cu ele, pe Facebook”, spune artista, adăugând că femeile sunt încântate de rezultatul final.

„Multe dintre fetele pe care le-am fotografiat nu se consideră frumoase şi îmi spuneau: «Nu, cum să apar în ‘Atlasul frumuseţii’». Ideea frumuseţii, oricum, în fiecare ţară este diferită”, subliniază fotografa.

„Atlasul frumuseţii” nu se încheie aici, pentru că acesta înseamnă, potrivit Mihaelei Noroc, câte un chip din fiecare ţară a lumii, deşi „până acolo mai este cale foarte lungă”.

În luna iunie, Mihaela Noroc doreşte să pornească într-o nouă expediţie în jurul lumii, pentru a surprinde alte chipuri, din alte ţări, înainte de a publica un album.

Femeie din Iran / Atlasul frumuseţii

Fotografa spune că nu a primit până acum sponsorizări de la branduri şi corporaţii româneşti, dar a primit mult sprijin de la oamenii obişnuiţi şi acest lucru a însemnat enorm pentru ea.

„Am încercat eu şi am bătut la uşi până acum, peste tot unde am putut şi nu am primit absolut niciun sprijin şi nicio susţinere de la firmele din România, dar am primit sprijin şi susţinere din partea oamenilor obişnuiţi, care au fost alături de mine, care mi-au trimis, nu doar partea financiară, dar mi-au trimis mesaje de susţinere şi a însemnat enorm de mult pentru mine să ştiu că oamenii sunt aproape de mine sufleteşte”, a mai spus Mihaela Noroc.

Vernisajul expoziţiei a avut loc în Bucureşti, „acasă”, după cum spune fotografa. Întrebată dacă va prezenta expoziţia şi în alte ţări ale lumii, Mihaela Noroc a spus că nu s-a gândit încă, întrucât lucrurile s-au întâmplat atât de repede încât nu a putut să programeze nimic.

„Am ştiut că vreau să fac o expoziţie în care oamenii să vadă imaginile, să se bucure de ce-am încercat să fotografiez. Mai departe o să vedem”, a mai declarat Mihaela Noroc pentru MEDIAFAX.

Totodată, fotografa consideră că frumuseţea este peste tot – în natură, în chipurile oamenilor în vârstă -, dar este destul de greu de surprins dacă eşti limitat financiar.

„«Atlasul frumuseţii» poate fi extins. Deocamdată, asta este ce am putut să fac eu până acum. Cu siguranţă, voi reuşi să includ mai multe vârste, mai multă diversitate în următoarea călătorie”, a spus Mihaela Noroc, precizând că nu s-a gândit să facă şi un „Atlas al frumuseţii” cu chipuri masculine, pentru că nu se pricepe atât de bine, între femei existând „o anumită comunicare”.

Mihaela Noroc a precizat că a stat foarte mult de vorbă cu fiecare femeie din proiectul său, au povestit mult şi au devenit ulterior prietene în mediul virtual. „Altcineva poate face «Atlasul frumuseţii masculine»”, a adăugat artista.

Gazda expoziţiei de la Bucureşti a fost curatoarea Anca Negescu, unul dintre oamenii care au crezut în „Atlasul Frumuseţii”.

„Mă bucur să văd atât de mulţi prieteni alături de noi în seara asta. Este încununarea eforturilor Mihaelei de aproape doi ani. Ne bucurăm să vedem aşa un răspuns extraordinar al publicului, care dovedeşte un lucru nemaipomenit şi anume că lumea încă are nevoie de frumos, îl apreciază, se hrăneşte din el şi, iată, asta este ceea ce face Mihaela. Este darul Mihaelei, prin arta ei, prin munca ei , extraordinar de dăruită, cu o mare modestie, după cum se vede, pentru toţi semenii săi”, a spus Anca Negescu, la vernisajul expoziţiei.

Aceasta a menţionat că Mihaela doreşte să continue proiectul său şi, fiind o acţiune independentă, poate să meargă mai departe numai cu ajutorul cât mai multora dintre cei prezenţi. Astfel, curatoarea i-a încurajat pe cei veniţi la vernisaj să achiziţioneze cât mai multe dintre lucrări.

Femeie din Iran / Atlasul frumuseţii

Preţul unei lucrări porneşte de la 260 de lei şi poate ajunge la 9.700 de lei, în funcţie de mai multe criterii: dimensiune, imagine – unele dintre acestea fiind disponibile în ediţie limitată la 15 exemplare. De asemenea, românii pot cumpăra cărţi poştale de 10 lei, 50 de lei şi 100 de lei, pentru a contribui la continuarea proiectului „Atlasul frumuseţii”.

Următorul pas al acestui proiect este un album pe care Mihaela Noroc îl va tipări şi care va deveni, potrivit curatoarei expoziţiei, „o referinţă de artă românească la nivel internaţional, incontestabil valoroasă”.

Mihaela Noroc a avut foarte mari emoţii la acest vernisaj, după cum ea însăşi a declarat, însă a reuşit să le transmită un mesaj celor prezenţi.

„Într-o epocă a globalizării, cu toţii trebuie să fim la fel. Haideţi, vă rog eu mult, să ne păstrăm autenticitatea şi să ne ducem mai departe cultura şi originile şi bogaţia. Dacă noi o să fm cum suntem noi, nu o să trebuiască să mai avem nevoie de trenduri şi alte lucruri”, le-a spus Mihaela Noroc celor prezenţi la vernisajul expoziţiei sale.

Expoziţia poate fi vizitată în Bucureşti până pe 16 mai.