O carte pe zi: „Oameni şi întâmplări din Văratecul de altădată”

Un volum care se constituie înainte de toate într-o istorie a Văratecului.

Spre sfârşitul anului trecut, prezentam în această rubrică primul volum din convorbirile Maicii Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga) cu Fabian Anton, intitulat „Chipuri de lumină la Mânăstirea Văratec”.

• Disney era aproape de colaps. „Cenușăreasa” a fost filmul care l-a salvat
• Jack Broughton, părintele boxului modern. A transformat luptele fără mănuși din Anglia secolului al XVIII-lea

Academicianul Zoe Dumitrescu Buşulenga (1920-2006) şi-a dedicat viaţa studiului şi promovării culturii naţionale româneşti şi îndeosebi poetului naţional Mihai Eminescu. A devenit unul dintre cei mai mari eminescologi ai ţării. (Între 1964 şi 1989 ea publică patru mari volume în care este analizată minuţios viaţa şi opera marelui poet.) După anul 2000, Zoe Dumitrescu-Buşulenga decide să se dedice vieţii monahale, se mută definitiv la mânăstirea Văratec, sub numele Maica Benedicta.

Pe vremea când era retrasă din lume la mânăstire, Zoe Dumitrescu-Buşulenga/Maica Benedicta a stat de vorbă cu scriitorul Fabian Anton (poet, fotograf, grafician, jurnalist şi editor, preşedinte al Fundaţiei Arhiva Culturală Română). Convorbirile realizate între anii 1999 şi 2004 au fost adunate în volumul amintit, continuat cu volumul de faţă.

Un volum care se constituie înainte de toate într-o istorie a Văratecului, începând cu consulul Franţei la Iaşi, Charles Joseph Lagau, cel dintâi care consemnează locurile, apoi cu profesorul şi istoricul Jean Alexandre Vaillant, apoi cu mari oameni de cultură şi oameni care au însemnat ceva pentru naţia română – Mihai Eminescu (carea avea o chilie a lui), Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Veronica Micle, Carol Davila, Elena Cuza, Constanţa Marino-Moscu, Ana Ghica, Constantin Stere, Petre Bogdan, Emil Gârleanu, Demostene Botez, Toniţa ş.a. Toate aceste personalităţi sunt evocate, alături de figuri ale vieţii monahale, mari duhovnici şi maici de o spiritualitate desăvârşită, dar şi doctorii, pictorii, poeţii şi oamenii de seamă ai României care s-au oprit o clipă sau mai multe la Mânăstirea Văratec. Ca şi din precedentul volum, reiese, lucru ştiut, că mânăstirea Văratec a fost un leagăn al culturii române.

Dialoguri purtate de Fabian Anton cu Zoe Dumitrescu-Buşulenga (sau Maica Benedicta) despre oamenii din trecutul mănăstirii Văratec. Sunt evocate destinele monahiilor de la Văratec, dar şi mari reprezentanţi ai vieţii culturale din România. Cartea este bogat ilustrată cu portretele celor amintiţi în discuţii.

Maica Benedicta (acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga) – „Oameni şi întâmplări din Văratecul de altădată. Convorbiri cu Fabian Anton”. Editura Vremea, colecţia Poveştile Văratecului. 250 pag.