Ce să mâncăm pentru a combate efectele schimbării de fus orar?

Studiind modurile în care poate fi modificat ritmul circadian – alternanţa naturală de faze de somn şi veghe – oamenii de ştiinţă de la Universitatea Yamaguchi, Japonia, au ajuns la concluzia că acest ritm poate fi influenţat, printre altele, de alimentaţie.

Creierul are anumiţi centri ce controlează acest ritm şi care sunt influenţaţi de condiţiile exterioare: întunericul ne face să ne simţim somnoroşi, în vreme ce lumina vie ne trezeşte. Dar, spun cercetătorii, şi fiecare dintre celulele corpului uman are un ritm circadian propriu.

• Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
• Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?

Ei au descoperit că insulina poate schimba „orarul” la nivel celular, determinând astfel resetarea ceasului bioloigc al întregului organism.

Studiul, publicat în Cell Reports, a fost realizat pe şoareci, care au fost hrăniţi cu mese bogate la diferite ore din noapte.

Analiza celulelor hepatice ale rozătoarelor a arătat că ingestia de alimente bogate în zahăr şi amidon (carbohidraţi) influenţa ritmul circadian la nivel celular.

Dr. Makoto Akashi, unul dintre autorii studiului, crede că, deşi mai sunt necesare cercetări pentru a testa aplicaţiile practice ale acestei descoperiri, ea ar putea fi utilizată pentru a combate efectele jet lag-ului. 

”Insulina poate ajuta ceasul intern al stomacului să se sincronizeze cu orarul meselor”, spune specialistul. Îmbogăţirea anumitor mese cu ingrediente ce stimulează secreţia de insulină (carbohidraţi) poate duce la „mutarea” cu o fază a ceasului biologic, ajutându-ne să ne revenim mai rapid după schimbarea de fus orar, atât atunci când am ajuns la destinaţie, cât şi la întoarcerea acasă. 

De exemplu, în cazul unei călătorii lungi cu avionul spre vest, ar putea fi de folos un mic dejun foarte consistent şi o cină uşoară; în cazul unei călătorii spre est, cercetătorii recomandă mai degrabă un mic dejun uşor şi o masă de seară bogată în carbohidraţi (paste făinoase, cartofi).

Specialiştii atrag însă atenţia că aceste soluţii s-ar putea să nu fie potrivite pentru persoanele care suferă de diabet, acestea având probleme cu secreţia de insulină. 

Surse: Mail Online, The Australian