Prima pagină D:News

Elucidarea misterului celebrei mumii Ata a generat controverse. Autorităţile şi comunitatea ştiinţifică din Chile protestează: ''Nu este etic''

Alexandru Voiculescu 03.30.2018 | ● Vizualizări: 1988
Foto: arhiva     + zoom
Galerie foto (1)

La câteva zile după ce un grup de cercetători au anunţat că o mumie foarte mică despre care se credea că este extraterestru este de fapt om, savanţii din Chile au condamnat noul studiu, precizând că nu este etic, iar guvernul chilian a demarat o investigaţie.

Totuşi, acest demers de a vedea dacă rămăşiţele au fost sau nu dezgropate ilegal vine la 15 ani de la fapta în sine.

În 2003, Ata, aşa cum a fost denumită mumia, după deşertul Atacama (deşi a fost găsită la 600 km nord de deşert), a fost scoasă din ţară. Un bărbat pe nume Oscar Munoz a descoperit mumia de doar 15 centimetri, lângă o biserică abandonată din oraşul fantomă La Noria. Corpul era neobişnuit, nu numai pentru dimensiunile extrem de mici, ci şi pentru forma anormală a oaselor, inclusiv craniul alungit şi oasele care păreau ca cele ale unui copil de şase ani, scrie New York Times.

De atunci, veştile s-au răspândit repede, mulţi considerând că este vorba despre un extraterestru. Ata a ajuns într-o colecţie privată la Ramon Navia-Osorio din Barcelona. În 2012, producătorii unui documentar au susţinut că au dovezi conform cărora OZN-urile au avut acces la scheletul lui Ata.



În acest punct intervin cei doi autori ai noului studiu: Garry P. Nolan de la Stanford University şi Atul Butte de la University of California (detaliile descoperirii acestora pot fi văzute aici).

Când Nolan a aflat despre schelet, s-a oferit să examineze genetic mostrele care i-au fost trimise. Fiind vorba de rămăşiţe relativ noi (câteva zeci de ani), el, împreună cu echipa sa, au putut reconstitui întreg genomul. Departe de a fi vorba despre un extraterestru, Ata era  probabil un făt care suferea de o condiţie rară.

Cristina Dorado, un biolog de la Universitatea Antofagasta, a considerat că studiul este un „afront”. „Dacă mostrele nu au fost obţinute etic, orice rezultat nu este etic”, a precizat aceasta.

„Vă imaginaţi acelaşi studiu folosind un cadavru al unui copil avortat în Europa sau America?”, a emis Societatea Chiliană de Antropologie Biologică într-un comunicat.

De asemenea, comunitatea ştiinţifică a scris o scrisoare către Genome Research, jurnalul unde studiul recent a fost publicat, dorind retragerea lucrării.

Hilary Sussman, editorul de la Genome Research, a precizat că jurnalul nu avea un set de instrucţiuni pentru cercetători cu privire la problemele etice, menţionând că este vorba despre o „eroare tehnică” care a fost corectată.

„Studiul a furnizat o bază ştiinţifică definitivă”

Nolan a precizat că cercetătorii nu au întrebat universităţile la care sunt afiliaţi pentru permisiunea de a examina mostra, pentru că suspectau că rămăşiţele pot aparţine unei alte specii de primată.

Butte, celălalt autor principal al studiului, a precizat că studiul a rezolvat problema mumiei, terminând poveştile şi speculaţiile despre originea acesteia. „Studiul a furnizat o bază ştiinţifică definitivă care pune punct teoriilor neştiinţifice cu privire la natura scheletului şi îi acordă respectul cuvenit”, a precizat acesta.

Chip Colwell de la Denver Museum of Nature and Science a precizat că noua dispută face parte dintr-un context mai larg. Despre acest caz, acesta spune că „cu greu poate fi unic în problema rămăşiţelor umane”, a zis acesta.

În secolul al XIX-lea, savanţii jefuiau sistematic mormintele fără acordul familiei sau a comunităţii ştiinţifice.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Misterul micului ''extraterestru'' din Atacama a fost în sfârşit elucidat şi era mai puţin bizar dacă într-adevăr provenea de pe altă planetă

Un fenomen straniu afectează cele mai vechi mumii din lume

O mumie veche de 7.000 de ani, descoperită de un grup de elevi din Chile

Cercetătorii au găsit în mumia „Omului Gheţurilor” urme de ADN care nu este uman

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI