România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclare, cu doar 1,3% din materialele utilizate provenind din surse reciclate în 2024.

Această rată plasează țara noastră cu mult sub media europeană de 12,2%.

• Dovedit științific: iată de ce alimentele ultraprocesate ar trebui reglementate la fel ca tutunul
• Primul transplant facial din lume, realizat într-o țară europeană

Datele publicate de Eurostat arată diferențe mari între statele membre UE în ceea ce privește reciclarea. Indicatorul, cunoscut sub denumirea de „rata de utilizare circulară a materialelor”, măsoară contribuția materialelor reciclate la utilizarea globală a materialelor.

În 2024, rata de reciclare a fost cea mai ridicată în Țările de Jos (32,7%), urmate de Belgia (22,7%) și Italia (21,6%).

Pe lângă România cu 1,3%, ratele cele mai scăzute au fost înregistrate în Finlanda și Irlanda (2,0% fiecare) și Portugalia (3,0%).

Față de 2023, rata de reciclare europeană a crescut cu 0,1 puncte procentuale, fiind cea mai mare pondere înregistrată până în prezent. Față de 2015, rata de reciclare este cu 1,0 punct procentual mai mare.

Între 2015 și 2024, rata de reciclare a crescut în 21 de țări ale UE. Malta (+14,0 puncte procentuale), Estonia (+9,1 puncte procentuale), Cehia (+7,9 puncte procentuale) au înregistrat cele mai mari creșteri.

În schimb, rata de reciclare a scăzut în 6 țări din UE, în special în Polonia (-4,2 puncte procentuale) și Finlanda (-3,2 puncte procentuale).

Analizând diferitele tipuri de materiale, rata de reciclare a UE în 2024 a fost cea mai ridicată pentru:

• Minereurile metalice: 23,4% (-1,2 pp față de 2023)
• Mineralele nemetalice: 14,3% (-0,1 pp)
• Biomasa: 9,9% (+0,2 pp)
• Materialele/transportatorii de energie fosilă: 3,8% (+0,4 pp).

Planul de acțiune pentru economia circulară din 2020 vizează dublarea ratei de utilizare a materialelor circulare în UE până în 2030, pentru a ajunge la 23,2%.

Diferențele dintre ratele de reciclare ale țărilor UE depind de echilibrul dintre resursele noi extrase din mediu și cele reintroduse în economie.