În primele zece luni lui 2025, linia de raportare Esc_ABUZ a Salvați Copiii a primit de peste două ori mai multe sesizări decât în 2024. Organizația avertizează că abuzul și exploatarea sexuală a copiilor ating niveluri critice.
Linia de raportare Esc_ABUZ a primit de la începutul anului un număr record de sesizări de materiale online care înfățișează abuz și exploatare sexuală a copiilor. Este vorba de peste 43.000 de rapoarte, o creștere alarmantă față de 2024, când au fost 19.369 de rapoarte.
Aceste rapoarte care au fost procesate de specialiștii Salvați Copiii conțineau peste 85.000 de imagini și secvențe video stocate pe servere din România și aflate pe 78.790 de link-uri care au fost închise în această perioadă de autorități.
În 2024, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a înregistrat 20.216 cazuri de abuz, neglijare și exploatare a minorilor, dintre care 1.931 au fost cazuri de abuz sexual și exploatare sexuală a copiilor, doar pentru 847 de cazuri fiind inițiată urmărirea penală a agresorului, arată Salvați Copiii, într-un comunicat.
„Aceste cifre alarmante reprezintă însă doar vârful iceberg-ului, multe situații rămânând neraportate din cauza stigmatului, a fricii sau a toleranței societății românești față de acest fenomen”, se spune în documentul citat.
Cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, marcată în 8 noiembrie, Salvați Copiii atrage atenția asupra amplorii pe care o au, atât la nivel național, cât și internațional, cazurile de abuz sexual. Situația este una critică, cu zeci de mii de copii afectați anual și forme tot mai insidioase de agresiune, propagate în mediul online inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale.
La nivel global, experții Consiliului Europei au estimat că 1 copil din 5 trece prin cel puțin o experiență de violență sexuală până la vârsta de 18 ani. 4 62% din totalul materialelor cunoscute de abuz sexual asupra copiilor la nivel global sunt localizate pe servere europene, transformând continentul într-un hub involuntar pentru stocarea și distribuirea acestui conținut ilegal. În 2024, s-au înregistrat global peste 20,5 milioane de raportări de suspiciuni de abuz sexual online asupra copiilor și 29,2 milioane de incidente de exploatare sexuală, care au implicat aproximativ 63 de milioane de imagini și videoclipuri. Aceste cifre colosale ilustrează amploarea crizei cu care ne confruntăm.
Reprezentanții organizației arată că volumul materialelor ilegale și cazurile de grooming online cresc constant de la an la an, iar victimele devin din ce în ce mai tinere. Pandemia COVID-19 a accelerat această tendință alarmantă, întrucât atât copiii, cât și agresorii au petrecut mai mult timp în mediul online.
În România, vulnerabilitățile socio-economice adâncite, de la rata ridicată a sărăciei la criza de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților, creează un teren propice pentru exploatarea vulnerabilității copiilor, spun specialiștii.
„Proliferarea rețelelor sociale, a aplicațiilor de chat și a jocurilor online i-a expus pe copii unor riscuri fără precedent. Agresorii profită de anonimatul internetului pentru a ademeni și șantaja victime minore, practicând racolarea copiilor în scopuri abuzive (grooming) și șantaj sexual al copiilor (extortion) într-un mod din ce în ce mai răspândit”, arată organizația.
Studiile Salvați Copiii au arătat că aproape unul din trei copii din România (29%) a primit imagini sau mesaje cu caracter sexual online, iar unul din cinci (20%) a fost solicitat să trimită fotografii sau videoclipuri explicite cu el însuși. Odată create sau distribuite, materialele cu abuzuri pot ajunge în câteva secunde în toate colțurile lumii și sunt aproape imposibil de eliminat complet, fiecare vizualizare reprezentând o revictimizare a copilului implicat.
În plus, a crescut exponențial ponderea imaginilor sau clipurilor video produse de copii sub constrângere ori din neștiință (materiale self-generated), apoi răspândite online.
Potrivit datelor colectate de linia Esc_ABUZ, 84% din materialele ilegale raportate în România de la începutul acestui an au fost create chiar de copii și distribuite ulterior fără consimțământul lor. Acest tip de abuz, comis în special în rețele sociale, este la fel de devastator precum abuzul sexual direct, lăsând traume profunde și un sentiment de insecuritate care poate persista toată viața.
Conform „Studiului privind incidența violenței asupra copiilor”, elaborat de Salvați Copiii, 4% dintre copiii din România au trecut prin cel puțin o formă de abuz sau exploatare sexuală, de la solicitarea de a se dezbrăca în fața cuiva (1,9%), la mângâieri pe zone intime împotriva voinței lor (1,4%) sau chiar la obligarea de a avea relații sexuale (0,9%).
„Extrapolând aceste date la populația de copii din România, vorbim despre aproximativ 140.000 de copii care au fost victimele abuzului sau exploatării sexuale. Pentru adolescenți, cifrele devin și mai îngrijorătoare: aproape 3% declară că au fost forțați să întrețină relații sexuale, ceea ce ar însemna aproximativ 100.000 de adolescenți din România, victime ale violului”, susțin reprezentanții Salvați Copiii.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) a înregistrat 20.216 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare a minorilor, dintre care 1.865 au fost cazuri de abuz sexual și alte 66 de exploatare sexuală a copiilor, pentru 847 de cazuri fiind inițiată urmărirea penală a agresorului. Comparând cele aproximativ 140.000 de victime estimate cu cele 1.865 de cazuri raportate oficial, constatăm că mai puțin de 1,4% din cazurile reale ajung în atenția autorităților.
„Din perspectiva noastră, protejarea copiilor împotriva abuzului sexual în mediul online nu trebuie să fie privită doar ca o alegere morală, ci ca obligație legală. Vedem zilnic în activitatea noastră efectele devastatoare ale abuzului sexual asupra celor mici, fie că are loc în familie, în comunitate sau în lumea online. Fiecare copil abuzat al cărui strigăt rămâne neauzit reprezintă un eșec al societății noastre. Programele naționale, ca și legislația europeană și legile din România trebuie ajustate în mod continuu la provocările noilor tehnologii digitale, resursele pentru aplicarea acestora trebuie alocate, iar prevenția, de la educație în școli la implicarea marilor companii tech, trebuie tratată ca prioritate națională”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Organizația luptă cu acest fenomen prin multiple intervenții care cuprind informare, consiliere psihologică și psihoterapie, protecția copiilor aflați în ipostaze judiciare, politici legislative și formarea specialiștilor.
Modelul Barnahus („Casa Copilului”) al Organizației Salvați Copiii reprezintă unul din răspunsurile strategice la această criză fără precedent. Acest program este un model integrat, de origine islandeză, în care sub același acoperiș se reunesc serviciile de evaluare medicală și psihologică, audiere investigativă și protecție socială pentru copilul victimă. Organizația va derula în perioada 2026-2027 un program național care are ca obiectiv sprijinirea procesului de extindere a rețelei de centre Barnahus în țara noastră.
De asemenea, Salvați Copiii anunță organizarea unor cursuri specializate pentru polițiști cu privire la audierea copiilor victime, folosind protocolul de intervievare prietenos NICHD.