Prima pagină Istorie

O gravură veche de peste două secole, cu Crişan, liderul răscoalei din 1784, expusă la Alba Iulia

Dragos Suciu | 02.09.2017 | ● Vizualizări: 4049

O gravură de 232 de ani, care îl prezintă pe Crişan, cel de-al treilea lider al răscoalei transilvănene din 1784, considerat cel mai fioros dintre capii revoltei, într-un mod veridic, este exponatul lunii februarie la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Gravura expusă la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia este una veridică şi îl prezintă pe Crişan la fel ca sursele istorice, însă autorul este necunoscut, a declarat, miercuri, istoricul Tudor Roşu, la vernisarea expoziţiei.



„Crişan este reprezentat aşa cum îl reprezintă şi sursele, cu o căciulă foarte înaltă şi cu un panaş foarte bogat. Se spune despre el că avea un zâmbet care nu-l părăsea niciodată chipul, nici măcar atunci când comitea cele mai crude atrocităţi. Are nişte mustăţi foarte mari, un moţ specific Munţilor Apuseni, părul peste urechea stângă. El este în general cel mai înarmat dintre liderii răscoalei. Are un arsenal întreg: pumnal, pistol, sabie, puşcă şi un topor şi, de asemenea, o mantie, o cămaşă ţărănească, specific moţească, nişte pantaloni care ar putea fi orăşeneşti şi un element mai ciudat, acele sandale în picioare care seamănă cu cele romane”, a declarat Tudor Roşu.

Figura liderului răscoalei este specifică unui bărbat de 50 de ani, cu un trup robust, privire hotărâtă, dar şi uşor melancolică, nas acvilin, iar ochii sunt puţin supradimensionaţi.

Crişan este însoţit de un câine mare şi puternic din rasa Bullenbeiser, dispărută în zilele noastre, din care a provenit boxerul german.

Sub imagine scrie, în limba germană, „Crişan Gheorghe, conducător al rebelilor valahi, care în 10 februarie 1785 a fost capturat”.

Despre Crişan se ştie că avea 52 de ani la momentul răscoalei şi era un ţăran înfocat şi sever. În cronica anonimă din Sibiu, el este descris cel mai fioros dintre capii răscoalei.

Crişan a fost prins şi s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au fost supuşi, în 28 februarie 1785, celei mai grele pedepse prevăzută la acea vreme, frângerea cu roata. Mai întâi a fost executat Cloşca, care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare.

Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan din 1784 a fost o importantă acţiune a ţărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă, iar în urma acesteia oamenii au câştigat mai multe drepturi.

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia prezintă, în fiecare lună, câte un exponat.

Sursa: Mediafax