O descoperire arheologică impresionantă elucidează misterul tranziţiei de la omul de Neanderthal la omul modern
Un studiu arheologic dintr-o peşteră din Cehia a furnizat o cronologie de dovezi din 10 strate sedimentare care se întind pe o perioadă de 28.000 - 50.000 de ani. Aceasta este şi perioada când strămoşii oamenilor moderni au ajuns prima dată în Europa.
Din locul din apropierea graniţei Cehiei cu Austria, la 150 de kilometri nord de Viena, arheologii au dezgropat peste 20.000 de oase de animale, precum şi unelte de piatră, arme şi un şirag de oase gravate care este cel mai vechi de acest tip din Europa centrală, notează Science Daily.
Arheologul Duncan Wright, de la Australian National University, a precizat că proiectul este foarte important pentru că furnizează printre primele indicii existente ale activităţii umane moderne din regiune.
Acesta a dezvăluit că, „în cele mai vechi strate, obiectele găsite sunt unelte realizate cu material din zonă, utilizate de comunităţile care trăiau şi vânau în regiune, dar acum aproximativ 40.000 de ani începem să vedem obiecte care provin de la distanţe mari”.
Un indicator este şiragul de oase găsit, cercetătorul sugerând că, „între aceste două perioade, vedem o schimbare în comportament sau poate chiar o schimbare a speciei”.
Arheologul Ladislav Nejman, de la Universitatea din Sydney, precizează că, „acum 40-48.000 de ani, oamenii au devenit foarte mobili, întrucât am găsit artefacte a căror materie primă se găsea la 100-200 de kilometri distanţă”. Şi mai interesant este că „artefactele erau fabricate din materiale din regiuni diferite”.
În studiul de faţă, mobilitatea nu este prezentă în al zecelea strat (45-48.000 de ani).
De asemenea, Nejman susţine că „nu am mai avut o secvenţă de strate sedimentare atât de lungă până acum”, ceea ce a permis aflarea unor informaţii importante cu privire la clima din regiune. „Climatul s-a schimbat destul de des, de la cald la rece şi invers, dar întotdeauna a fost mai rece ca în perioada interglaciară pe care o avem de 10.000 de ani încoace”.
Mostrele din sit au fost analizate cu o nouă tehnică ce permite analizarea ADN-ului din sedimente, ceea ce înseamnă că se poate detecta o anumită specie chiar şi fără vestigiile acesteia.
Wright a menţionat că rezultatele vor arunca o nouă lumină asupra perioadei de tranziţie între cele două specii de oameni şi pot furniza noi dovezi în legătură cu activităţile strămoşului omului modern într-o perioadă şi într-o regiune unde se ştiu puţine. În acest sens, cercetătorul susţine că „este posibil ca cele două specii de oameni să se fi întâlnit aici”.
Studiul a fost publicat în Journal of Human Evolution.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Evoluţia umană a fost mult mai complicată decât se credea. Strămoşul până acum necunoscut al omului
-
Marele foc din Londra, accidentul ce a produs distrugeri MASIVE şi a fost prezis
Unul dintre cele mai cunoscute dezastre din istoria Londrei a fost Marele Foc din 1666 ce a devastat zona centrală a capitalei Angliei. În urma incendiului au fost distruse peste 13.000 de case şi atracţii turistice, precum Catedrala Sf. Paul şi Royal Exchange.
› citeşte mai mult -
Artefacte impresionante greceşti, vechi de peste 2.000 de ani, descoperite în Egipt - FOTO
O expediţie arheologică a descoperit într-un sit din cartierul El-Shatby, din Alexandria, un mormânt care este datat în perioada elenistică (323-30 î.e.n.).
› citeşte mai mult -
Descoperirea unui templu aztec, vechi de 500 de ani, oferă detalii şocante. În urma unui joc, persoanele care pierdeau erau decapitate
Arheologii au descoperit un templu gigant în New Mexico, dedicat zeului aztec al vântului. Alături de templu a fost descoperit şi un teren în care un grup de persoane jucau un joc mortal cu mingea. Jocul bizar includea utilizarea şoldurilor jucătorilor pentru a ţine mingea în joc, dar şi sacrificiul uman.
› citeşte mai mult -
Un monument misterios din Anglia precedă Stonehenge cu 800 de ani. ''Este complet diferit faţă de tot ce am găsit în preistoria britanică''
Monumentul era alcătuit din două îngrădiri circulare realizate din buşteni de lemn. Această structură are o vechime de 5.300 de ani, cu 800 de ani mai veche decât Stonehenge şi reprezintă un element esenţial în înţelegerea populaţiilor neolitice din insula britanică.
› citeşte mai mult
Ce se întâmplă cu copiii născuți din mame care sunt infectate cu coronavirus. Adevărul a ieșit acum la iveală
CITEŞTE PE GÂNDUL.INFO
"Îmi pare rău că iubitul tău se uită ..." Incredibil cum a ieşit pe stradă această tânără. Ce le transmite femeilor
CITEŞTE PE APROPOTV.RO
