O descoperire arheologică impresionantă elucidează misterul tranziţiei de la omul de Neanderthal la omul modern

Din locul din apropierea graniţei Cehiei cu Austria, la 150 de kilometri nord de Viena, arheologii au dezgropat peste 20.000 de oase de animale, precum şi unelte de piatră, arme şi un şirag de oase gravate care este cel mai vechi de acest tip din Europa centrală, notează Science Daily.

Arheologul Duncan Wright, de la Australian National University, a precizat că proiectul este foarte important pentru că furnizează printre primele indicii existente ale activităţii umane moderne din regiune.

• Cum era să ajungă marxist unul dintre cei mai înverșunați anti-comuniști. „Am alunecat deodată de pe…
• Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie

Acesta a dezvăluit că, „în cele mai vechi strate, obiectele găsite sunt unelte realizate cu material din zonă, utilizate de comunităţile care trăiau şi vânau în regiune, dar acum aproximativ 40.000 de ani începem să vedem obiecte care provin de la distanţe mari”.

Un indicator este şiragul de oase găsit, cercetătorul sugerând că, „între aceste două perioade, vedem o schimbare în comportament sau poate chiar o schimbare a speciei”.

Arheologul Ladislav Nejman, de la Universitatea din Sydney, precizează că, „acum 40-48.000 de ani, oamenii au devenit foarte mobili, întrucât am găsit artefacte a căror materie primă se găsea la 100-200 de kilometri distanţă”. Şi mai interesant este că „artefactele erau fabricate din materiale din regiuni diferite”.

În studiul de faţă, mobilitatea nu este prezentă în al zecelea strat (45-48.000 de ani).

De asemenea, Nejman susţine că „nu am mai avut o secvenţă de strate sedimentare atât de lungă până acum”, ceea ce a permis aflarea unor informaţii importante cu privire la clima din regiune. „Climatul s-a schimbat destul de des, de la cald la rece şi invers, dar întotdeauna a fost mai rece ca în perioada interglaciară pe care o avem de 10.000 de ani încoace”.

Mostrele din sit au fost analizate cu o nouă tehnică ce permite analizarea ADN-ului din sedimente, ceea ce înseamnă că se poate detecta o anumită specie chiar şi fără vestigiile acesteia.

Wright a menţionat că rezultatele vor arunca o nouă lumină asupra perioadei de tranziţie între cele două specii de oameni şi pot furniza noi dovezi în legătură cu activităţile strămoşului omului modern într-o perioadă şi într-o regiune unde se ştiu puţine. În acest sens, cercetătorul susţine că „este posibil ca cele două specii de oameni să se fi întâlnit aici”.

Studiul a fost publicat în Journal of Human Evolution.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cum s-au cunoscut Homo Sapiens şi Omul de Neanderthal. Descoperire de excepţie făcută într-o peşteră din Munţii Altai – FOTO+VIDEO

Evoluţia umană a fost mult mai complicată decât se credea. Strămoşul până acum necunoscut al omului

O descoperire remarcabilă rescrie istoria. Strămoşii omului erau cel puţin la fel de avansaţi ca Homo sapiens

Omul de Neanderthal, fratele nostru ghinionist?