Home » Istorie » Jocurile de putere şi intrigile reginelor: Istoria din spatele serialului „Urzeala Tronurilor”

Jocurile de putere şi intrigile reginelor: Istoria din spatele serialului „Urzeala Tronurilor”

Jocurile de putere şi intrigile reginelor:  Istoria din spatele serialului „Urzeala Tronurilor”
Publicat: 19.07.2017
De la marele ,,Zid'' care separă continentul ficţional Westeros de ,,Nordul'' îngheţat şi arenele în care luptă gladiatorii, serialul ,,Urzeala tronurilor'' conţine nenumărate referinţe istorice.

Zidul sau baricada de gheaţă ce delimitează cele Şapte Regate de restul lumii reprezintă una dintre cele mai importante asocieri ale serialului ,,Game of Thrones” cu romanii antici, notează History Extra. 

George RR Martin a declarat că Zidul este inspirat de Zidul lui Hadrian care reprezenta graniţa fortificată a Imperiului Roman. Zidul era păzit în permanenţă  de un soldat roman care urmărea posibillele pericole ce se îndreptau către imperiu. Unii dintre inamicii imperiului erau picţi un popor care a trăi pe teritoriul Scoţiei de astăzi. Pe partea sudică a zidului se aflau locuitorii care trăiau în siguranţă spre deosebire de zona nordică ce a reprezentat un tărâm al sălbăticiunilor şi al anarhiei. Tensiunile dintre triburile caledoniene şi Imperiul Roman sunt reflectate şi în cărţile lui Martin sub forma sălbaticilor. Însă zidul şi conotaţiile sale politice nu sunt singura asemănare din istorie cu Urzeala Tronurilor. 

Războiul celor cinci regi

Războiul dintre cei cinci regi reflectat în serial îşi are rădăcinile în anul 69 E.n. În acest an patru pretendenţi şi-au dorit să ocupe tronul împăratului roman. Galba, Otho, Vitellius şi Vespasian au pornit un război civil în mai multe zone ale imperiului cât şi în capitală. Evenimentul este amintit ca ,,Anul celor patru împăraţi” fiind omis împăratul Nero ca s-a sinucis la sfărşitul anului 68 E.n.

Omul politic Caiu Corneliu Tacit a descris ororile războiului civil şi efectele pe care le-a avut asupra comportamentului uman. Pe de altă parte el a afirmat că războiul a dezvăluit un adevăr important despre puterea politică din imperiu: deşi anterior centrul puterii era capitala, provinciile au determinat cine va fi impăratul. Continentul ficţional Westeros suferă acelaşi destin, familia Lannister încercând să menţină puterea. 

Arhitectura

Arhitectura din Esssos este asemănătoare cu cea din antichitate. Arenele gladiatorilor, precum cea din Meereen sunt inspirate de Colosseum, arena gigantică realizată în timpul dinastiei Flaviane pentru masacre şi divertisment macabru. Titanul din Braavos este o statuie inspirată de Colosul din Rhodos, care a fost considerată una dintre cele şapte minuni ale lumii antice. Spre deosebire de Titanul din Braavos, Colosul a devenit o ruină faimoasă încă din antichitate. Statuia a fost dedicată locuitorilor după o victorie militară importantă din secolul III î.Hr., iar realizarea sa a durat 12 ani. Titanul s-a aflat la intrarea în port şi a fost distrus de un cutremur care a avut loc la 60 de ani după construcţie.

Vechea Valyria

Vechea Valyria era un imperiul ce aminteşte de influenţa şi bogăţia Romei.Limba Valyria a supravieţuit cataclismului natural deoarece limba şi cultura era predată în antichitate tinerilor din clasele sociale înalte, precum latina este predată şi astăzi în anumite şcoli. Desigur limba nu este singurul aspect moştenit de la locuitorii din Valyria, străzile ce străbat Essosul erau moştenite de la acelaşi imperiu. Reţeaua de drumuri fiind inspirată de una dintre cele mai mari realizări ale Imperiului Roman. Reţeaua de drumuri se întindea în întreaga capitală a Romei şi  ajungea în orice colţ al imperiului. 

Regine malefice

Orice poveste are nevoie de un răufăcător, iar Cersei Lannister o întruchipează pe cea tradiţională. Este o mamă care îşi protejează cu înverşunare copii şi o femeie extrem de ambiţioasă. Desigur este o femeie care deseori se comportă precum un bărbat, Cersei nu reuşeşte să înţeleagă de ce ea şi fratele său geamăn au fost crescuţi în moduri diferite. Regina din Westeros are multe aspecte comune cu prinţesa bizantină Anna Comnena, care îşi dorea, conform cronicarului Niketas Choniates să-şi poată schimba sexul cu soţul său pentru a-l înlătura de la tron pe fratele său. Un alt punct de inspiraţie ar putea fi împărăteasa Livia, soţia împăratului Augustus care a fost suspectată că i-ar fi ucis pe cei doi nepoţi ai împăratului pentru a se asigura că la tron va urma fiul său. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 
 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase