Home » Istorie » Monica Lovinescu, fiica marelui scriitor şi vocea anticomunistă de la Paris. Comuniştii i-au lăsat mama să moară pentru ca ea să revină în România – 100 de ani în 100 de momente

Monica Lovinescu, fiica marelui scriitor şi vocea anticomunistă de la Paris. Comuniştii i-au lăsat mama să moară pentru ca ea să revină în România – 100 de ani în 100 de momente

Mihaela STOICA

Publicat: 20.11.2018

Share:

La 12 martie 2008, publicista, realizatoarea de emisiuni şi disidenta anticomunistă Monica Lovinescu donează României casa din Paris, iar statul român se obligă să înfiinţeze o bursă anuală "Ierunca-Lovinescu".

Bursa era în favoarea studenţilor români din Franţa care vor fi cazaţi în această casă.

Monica Lovinescu, născută în 19 noiembrie 1923 la Bucureşti, a fost fiica scriitorului Eugen Lovinescu şi a Ecaterinei Bălăcioiu, profesoară de limba franceză.

Licenţiată în Litere a Universităţii Bucureşti magna cum laude, Monica Lovinescu a obţinut în septembrie 1947 o bursă doctorală în Franţa.

Decizia ei de a rămâne în Franţa, unde a publicat în ziare şi reviste de prestigiu articole critice la adresa regimului comunist din România, şi mai târziu a produs emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, nu a rămas fără urmări la Bucureşti.

Mama sa a fost permanent terorizată de Securitate, culminând cu arestarea din 23 mai 1958, la vârsta de 71 de ani. Tribunalul o condamnă, la 12 februarie 1959, la 18 ani de temniţă grea, fiind acuzată că „a transmis în străinătate, prin corespondenţă, în mod convenţional, ştiri nedestinate publicităţii, a ascultat emisiunile unor posturi de radio imperialiste şi a comentat în mod tendenţios cu alte persoane ştirile tendenţioase transmise de aceste posturi, precum şi de a fi cunoscut scrierile cu caracter contrarevoluţionar ale unora dintre persoanele cu care întreţinea legături”.

Ecaterina Bălăcioiu a murit un an mai târziu, la 7 iunie 1960, în penitenciarul Văcăreşti din Capitală. Avea hidropizie şi medicii obedienţi regimului comunist au refuzat să o trateze până fiica ei nu revenea în ţară.

La doi ani de la moartea mamei sale, Monica Lovinescu începe colaborarea cu „Radio Europa Liberă”, unde are două emisiuni săptămânale. Emisiunile şi scrierile sale îl deranjau atât de tare pe Nicolae Ceauşescu, încât, la 18 noiembrie 1977, a fost atacată în curtea casei sale de doi mercenari palestinieni, aflaţi în slujba Securităţii. A reuşit să supravieţuiască.

A murit 31 de ani mai târziu, în 20 aprilie 2008, la o lună după ce şi-a donat casa statului român.

Cele mai importante, sugestive, tragice sau fericite momente. Toate sunt cuprinse de agenţia MEDIAFAX în Campania „100 de ani în 100 de momente”, care vă oferă câte un eveniment al fiecărui an din ultimul centenar.

Citeşte şi Aderarea României la Uniunea Europeană – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Explozia de la Mihăileşti – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi România şi invazia în Irak – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Prima nominalizare a României la Premiile MTV Europa- 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Premiera filmului „În fiecare zi Dumnezeu ne saruta pe gură” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Alexandru Todea, episcopul care a stat 13 ani în închisoare şi a fost făcut cardinal de Papa Ioan Paul al II-lea – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea în România – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Apariţia Ziarului Financiar – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Mihai Leu, primul boxer român care a cucerit o centură cu diamante – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Falimentul Dacia Felix şi Credit Bank – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Teodor Gheorghe Negoiţă, primul explorator român care a ajuns la Polul Nord – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Revenirea la scrierea cu „â” în loc de „î” şi „suntem” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Michael Jackson , primul megastar care a concertat în România după Revoluţie – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Bancnota de 500 de lei cu Brâncuşi, prima emisă după Revoluţie – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Teatrul MASCA, singurul teatru de gest, pantomima şi expresie corporală din România – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Revoluţia română din decembrie 1989 – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Ceauşescu şi clauza naţiunii celei mai favorizate – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Demolarea Bisericii Sf. Vineri – Hereasca. Elena Ceauşescu: Daţi jos porcăria – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Ziua în care Steaua a devenit campioana Europei – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Ultimul spectacol al Cenaclului Flacăra – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, locul adevăratelor tragedii umane – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Decizia lui Ceauşescu de a lichida datoria externă şi înfometarea românilor – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român care a zburat în spaţiu. De sus, vedea România de „mărimea unei pâini rumene de casă” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi „Cel mai iubit dintre pământeni”, ultimul roman al lui Marin Preda, şi moartea suspectă a scriitorului – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Constantin Pârvulescu, comunistul notoriu care a refuzat-o pe Elena Ceauşescu şi l-a criticat public pe Nicolae Ceauşescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Simfonia Lalelelor, festivalul dendro-floricol de la Piteşti – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Cutremurul din ’77, cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul XX – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Momentul în care Nadia Comăneci a obţinut 10-le perfect, învingând tabela olimpică – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Momentul în care Nadia Comăneci a devenit campioană absolută şi „Atleta Anului” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care a fost inaugurată Sala Polivalentă din Bucureşti – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Prima operaţie pe cord deschis din România – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Porţile de Fier I, cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi „Tezele din iulie”, începutul „minirevoluţiei culturale" a lui Nicolae Ceauşescu – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi „Reconstituirea”, filmul interzis timp de 21 de ani. Ceauşescu: „Pe miliţieni pot să-i critice, că avem mulţi proşti” – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Ziua în care un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Dacia 1100, maşina „perfectă pentru idioţi” din care s-au scos, la solicitarea lui Ceauşescu, „luxurile inutile” – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Bucureşti – Piteşti, autostrada proiectată la cererea lui Nicolae Ceauşescu pentru o viteză de 140km/h pentru a nu produce somnolenţă – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi „Răscoala”, filmul cu nuditate explicită din perioada comunistă din care a fost eliminată fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi „Teleenciclopedia”, cea mai longevivă emisiune din România – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Hidrocentrala de la Porţile de Fier I, locul de unde au fost strămutaţi inclusiv morţii din cimitire – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Cargoul „Bucureşti”, prima navă românească care a făcut înconjurul lumii – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi 1962, anul în care se încheie colectivizarea în România – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Recordul stabilit de Iolanda Balaş în 1961 nu a putut fi egalat de nimeni timp de un deceniu – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi “Rinocerii”, piesa lui Eugen Ionescu al cărei mesaj este încă actual – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Marele jaf comunist din 1959 de la Banca Naţională. Tatăl lui llie Năstase a fost arestat pentru el – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Coloniile de muncă, locul în care au murit mulţi români – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Momentul în care Ion Popescu-Gopo primeşte Marele Premiu la Cannes – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Anul în care sovieticii ne restituie ”Cloşca cu puii de aur”. Două dintre piese s-au pierdut în Rusia – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Afacerea Berna. Cum a ocupat sculptorul Oliviu Beldeanu sediul Legaţiei române din Elveţia, în 1955 – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Anul 1954: înfiinţarea Uniunii Latine – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Moartea regelui Carol al II-lea. În timp ce doctorul o consulta pe Elena Lupescu, fostul suveran îşi dădea duhul – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1952. anul în care România obţine prima medalie de aur la olimpiadă – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1951: Anul în care se inaugurează Studiourile Buftea – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Reforma administrativă din 1950, după model sovietic – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1949: Anul în care se formează CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1948: Anul în care debutează ca scriitor Marin Preda. 32 de ani mai târziu apare romanul care i-a adus moartea – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1947: Stalin devine cetăţean de onoare al României – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care George Enescu şi Maruca Cantacuzino au plecat definitiv din România, presaţi de comunişti – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1945: Reforma agrară – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1944: Premiera piesei "Steaua fără nume”. Autorul ei Mihail Sebastian a fost nevoit să se ascundă – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care a fost inaugurat, în Cişmigiu, ansamblul de statui ”Rondul Român” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1942: Întâlnirea mareşalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1941: Anul în care se naşte Nae Lăzărescu, cel care avea să devină unul dintre cei mai iubiţi actori – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1940, anul negru în care nord-vestul Transilvaniei ajunge în Ungaria horthystă – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1939, anul în care România a decretat mobilizarea generală în sprijinul Cehoslovaciei – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care Maria Tănase devine ”pasărea măiastră” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Guban, fabrica care i-a încălţat pe Regele Mihai I, Sophia Loren sau cuplul Ceauşescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Monetăria Statului. Care au fost primele monede bătute – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1935: Vasul "Prinţesa Maria" aducea în ţară rămăşiţele lui Dimitrie Cantemir – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi În 1934 a fost înfiinţat, la Bucureşti, Spitalul de Urgenţă, actualul Spital Floreasca- 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1933: ”Maitreyi”, romanul care îl face celebru la 26 de ani pe Mircea Eliade – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1932 – Premiera filmului ”Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1931, anul în care Nicolae Titulescu a fost reales preşedinte la a XII-a Sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1930: Ciuleandra, primul film sonor vorbit în limba română – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Stabilizarea monetară din 1929: leul reprezenta miligrame aur – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1928, anul în care a fost inaugurată "Crucea Eroilor Neamului" de pe Caraiman – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1927: Mihai I devine rege al României la numai cinci ani – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1926: Prima locomotivă cu aburi, construită la Reşiţa – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1925: Anul în care Miron Cristea devine patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1924: Prima medalie olimpică din istoria sportului românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1923: Acarul Păun, vinovatul de serviciu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1922: Primul gol din istoria echipei de fotbal a României – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Primul spectacol al Operei Române a fost dirijat de George Enescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1920: Primul film de desene animate românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1919: Căsătoria principelul Carol cu Zizi Lambrino – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1918: Primul cor care a cântat ”Treceţi Batalioane Românii Carpaţii” – 100 de ani în 100 de momente

Tags: 100 de ani in 100 de moment aderare Bulgaria Romania UE uniunea europeana

Mihaela STOICA

Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase