Prima pagină Istorie

160 de ani de la Unirea Principatelor. Hotelul Concordia, locul în care a fost scrisă una dintre cele mai importante pagini din istoria României, rămâne o ruină

Oana Bujor | 01.24.2019 | ● Vizualizări: 2550
Credit foto: Alexandra Pandrea/Mediafax Foto     + zoom
Galerie foto (3)

În Hotelul Concordia s-a scris o pagină importantă din istoria României. Strada Smârdan din Centrul Istoric al Bucureştiului adăposteşte astăzi cafenele, restaurante şi cluburi de noapte, însă pe aceeaşi stradă, dar într-o clădire din care a mai rămas în prezent doar o ruină, acum 160 de ani se înfăptuia Unirea Principatelor Române prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti.

În documentele istorice, strada Smârdan apare pentru prima oară în secolul XVII, însă pe atunci aceasta purta denumirea de Uliţa Nemţilor datorită negustorilor nemţi  ce făceau comerţ în zonă. Din 1878, strada primeşte denumirea din prezent, Smârdan, ce evocă victoria oştirii române în satul Smârdan de lângă Vidin. 

Din secolul XIX, pe strada Smârdan încep să se construiască magazine, ateliere, restaurante, dar şi câteva hoteluri, printre care şi Hotel Concordia. Construit în 1852, hotelul reprezintă un adevărat simbol al istoriei româneşti. În prezent, a devenit din nefericire doar o ruină. În trecut, locul era apreciat de burghezii vremii, cât şi de străinii care ne vizitau ţara.

Modul în care era construit, cât şi serviciile pe care le oferea, scoteau hotelul din tiparul balcanic şi oferea vizitatorilor locului servicii precum cele din Occident. Aici se întâlneau, deseori, Ion Brătianu, C.A. Rosetti, fraţii Golescu, Vasile Boerescu, Barbu Ştirbey şi Gheorghe Bibescu. „Am tras la Hotelul Concordia-veche, de pe strada Germană, astăzi strada Smârdan. Era pe seară. Am prânzit la restaurantul hotelului, iar a doua zi dimineaţă am dejunat la birtul lui Hristodor, cel dintâi birt din Bucureşti pentru bucătăria zisă orientală”, amintea ziaristul Constantin Bacalbaşa în cartea Bucureştii de altădată, vol.I.



Hotelul dispunea de 90 de camere, un restaurant cu specific franţuzesc, italienesc şi german, o sală de biliard, cât şi o cafenea.  „Preţul unei camere era de 3-8 franci pe zi”, menţiona Bacalbaşa în lucrarea sa. Însuşi Tolstoi ar fi fost fascinat de frumuseţea locului, iar cafeneaua Brenner de la parterul clădirii era preferată. Astăzi nu mai există nicio atestare a vizitei marelui scriitor. Constantin Bacalbaşa detalia în memoriile sale arhiectura locului: „un culoar adânc cu bolţi avella conduce la scara de lemn, plasată pe partea stângă. La etaj, holul larg distribuie uşile de acces spre camere şi apartamente. Aici se află apartamentul nr. 5, cu o cameră mare de 36 mp, în care se spune că a avut loc istorica dezbatere din noaptea de 23-24 ianuarie 1859”.

Credit foto: bucuresti.tourneo.ro

Noaptea istorică de la Hotel Concordia: dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza

Noaptea istorică despre care vorbeşte ziaristul Bacalbaşa este cea în care în camera cu numărul 5 a Hotelului Concordia cele mai importante personaje politice din acea perioadă au decis dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, cât şi Unificarea Ţărilor Române. Astăzi, din acea noapte istorică de 23 spre 24 ianuarie, a rămas doar o plăcuţă (acoperită în prezent de plăci OSB) pe care este inscripţionat: „În această clădire se afla, în anii Unirii Ţărilor Române, Hotelul Concordia unde - în seara zilei de 23 ianuarie 1859 - s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ion Cuza de către fruntaşii Partidei Naţionale ca domn al Ţării Româneşti”.

De-a lungul anilor, clădirea a trecut prin două incendii, unul în 1884 şi altul în 1901, în urma cărora imobilul a fost refăcut complet. Până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, clădirea a funcţionat ca hotel, iar în perioada comunistă a intrat în administraţia ICRAL  (Întreprinderea de Construcţii, Reparaţii şi Administrare Locativă). În acea perioadă, locul a găzduit oameni din clasa muncitoare ce nu au ţinut cont de valoarea locului şi au modificat aspectul construcţiei. 

În prezent, clădirea se află în paragină. Anul trecut, chiar în 24 ianuarie, când se sărbătoreau 159 de ani de la Unirea Principatelor Române, Primăria Capitalei anunţa printr-un comunicat că lucrările pentru reabilitatea imobilului erau programate pentru primăvara anului 2018. „Concret, în acest moment, proprietarul imobilului a reuşit finlizarea tuturor rectificărilor la cartea funciară, iar în maximum două săptămâni va finaliza şi documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei de construire astfel încât, în primăvara acestui an, să poată începe reabilitarea imobilului care va avea funcţiunea de hotel, dar va cuprinde şi săli de conferinţe şi evenimente”, se arăta într-un comunicat de presă al Primăriei Capitalei, remis MEDIAFAX. În aceeaşi dată, de 24 ianuarie, arhitectul Şerban Sturdza, fost preşedinte al filialei Bucureşti a OAR (Ordinul Arhitecţilor din România), a realizat un manifest intitulat „Ruşine”, cu privire la nepăsarea autorităţilor faţă de clădirea aflată pe lista monumentelor istorice ale municipiului Bucureşti. 

Astăzi, în 24 ianuarie 2019, în ziua în care sărbătorim 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti, Hotelul Concordia arată la fel ca anul trecut, o ruină.

Aşa arăta Hotelul Concordia pe 23 ianuarie 2019/ Credit foto: Alexandra Pandrea (Mediafax Foto)

La Hotel Concordia trebuie executate în regim de urgenţă lucrări de punere în siguranţă a imobilului

Descopera.ro a întrebat reprezentanţii Primăriei Capitalei ce au făcut până în prezent pentru reconsolidarea şi restaurarea imobilului de mare importanţă istorică. În răspunsul remis Descopera.ro în 23 ianuarie 2019, de Direcţia de Presă a Primăriei Municipiului Bucureşti, ca urmare a întrebărilor transmise în data de 11 decembrie 2018, se precizează următoarele:

„Imobilul din str. Smârdan nr.39, sector 3, cunoscut şi sub denumirea de Hotel Concordia, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului Bucureşti, ci este proprietate privată.

Acest imobil este monument istoric şi este înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului Bucureşti, la pozitia 2048, iar din punct de vedere urbanistic este situat, conform PUZ - Zone Protejate ale Municipiului Bucureşti, aprobat prin HCGMB nr. 279/2000 în cadrul Zonei protejate nr. 26a-Lipscani.

Primăria Municipiului Bucureşti, prin direcţiile de specialitate, a luat toate măsurile, conform competenţelor legale ce îi revin, astfel încât, clădirea monument istoric din Centrul Vechi al Capitalei (fostul hotel " Concordia"), aflată în proprietate privată, să poată fi renovată cât mai rapid.

Concret, de la preluarea mandatului actualei administraţii, reprezentanţii Primăriei Capitalei au ţinut legătura cu proprietarul acestui imobil şi au oferit suportul tehnic necesar pentru a urgenta procedurile premergătoare demarării lucrărilor.

Astfel, Primăria Municipiului Bucureşti a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncţionalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), şi subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind in perioada de obţinere a avizelor şi de întocmire a documentaţiei tehnice necesare obţinerii autorizaţiei de construire.

Până în prezent, proprietarul nu a depus cerere pentru eliberarea autorizaţiei de construire.

Subliniem faptul că singurul mod prin care Primăria Municipiului Bucureşti poate contribui la urgentarea consolidării şi restaurării fostului Hotel Concordia este prin eliberarea autorizaţiei de construire, însa nu poate realiza acest lucru dacă proprietarul nu depune documentaţia pentru eliberarea documentului.

Menţionăm faptul că PMB a emis şi în anul 2014 un Certificat de Urbanism (nr. 665/27.05.2014), în vederea efectuării lucrărilor de consolidare, restaurare, însă proprietarul nu a mai depus cerere pentru obţinerea autorizaţiei de construire în perioada de valabilitate a certificatului de urbanism. (Perioada de valabilitate a unui certificat de urbanism este de 18 luni, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni, la solicitarea proprietarului).

Mai mult decât atât, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală şi Control, a efectuat o serie de verificări la acest imobil înca din anul 2013 şi a constatat ca acesta se află într-o stare avansată de degradare.

Astfel, pentru nerespectarea prevederilor art.36 alin.1, lit.b din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale proprietarilor imobilului prin Procese- verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în data de 26.02.2013 şi în data de 27.06.2016.

De asemenea, şi reprezentanţii Inspectoratului Regional în Construcţii Bucureşti – Ilfov, prin Procesul-verbal de control privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor din data de 11.09.2018, au solicitat proprietarilor imobilului "executarea în regim de urgenţă a lucrărilor de punere în siguranţă a imobilului din str. Smârdan nr.39, sector 3, Bucureşti, aşa cum prevede expertiza tehnică întocmită de către expert tehnic atestat ing. Gospodinov A. Nicola şi asigurarea stabilităţii şi integrităţii schelei de protecţie a faţadei, în baza unei documentaţii elaborată conform prevederilor legale (...)".

Reamintim faptul că Primăria Municipiului Bucureşti sprijină şi va sprijini în continuare toţi proprietarii de imobile monument istoric astfel încat un număr cât mai mare de clădiri de patrimoniu din Capitală să fie renovate şi repuse în valoare.

Direcţia de Presă​”

Hotelul Concordia, locul unde s-a făcut Unirea Principatelor Române, merită salvat!