Ruinele din Pompeii arată că romanii au inventat reciclarea deşeurilor. ”Am descoperit că o parte din oraş a fost construită din gunoi”

Ruinele oraşului Pompeii ne permit să vedem cum trăiau şi simţeau romanii din primul secol al erei noastre, excavaţiile efectuate de-a lungul timpului au scos la iveală o mulţime de detalii despre viaţa materială şi relaţiile sociale din acest oraş. Allison Emmerson, cercetătoare care face parte din echipa care realizează excavaţii sub stratul de rocă vulcanică, susţine că romanii nu îşi abandonau pur şi simplu deşeurile la marginea oraşului, acestea fiind, în realitate, sortate şi în chiar refolosite, notează The Guardian.

În grămezile de deşeuri de la marginea Pompeiiului, arheologii au descoperit de-a lungul timpului bucăţi de ceramică şi ipsos care ar fi putut fi folosite pentru noi construcţii. 

• O descoperire unică, veche de 9.500 de ani, dezvăluie o perspectivă rară asupra ritualurilor străvechi
• Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian

„Am descoperit că o parte din oraş a fost construită din gunoi. Mormanele din afara zidurilor nu erau materiale care au fost aruncate pentru a scăpa de el. Acestea erau colectate în afara zidurilor şi sortate pentru a fi vândute în interiorul zidurilor oraşului”, explică Emmerson.

Pentru a afla modul în care aceste deşeuri au fost transportate prin oraş, Emmerson şi colegii acesteia au prelevat mostre de sol din mai multe zone din oraş: „Solul pe care îl săpăm diferă în funcţie de locul unde a fost lăsat gunoiul iniţial […] Gunoiul aruncat în locuri precum latrine lasă în urmă un sol organic bogat. În schimb, deşeurile care s-au acumulat de-a lungul timpului pe străzi sau în movile din afara oraşului se transformă într-un sol mult mai nisipos”, explică aceasta.

„Diferenţa de sol ne permite să vedem dacă gunoiul a fost generat în locul unde a fost găsit sau adunat din altă parte pentru a fi refolosit şi reciclat”, a mai adăugat dr. Emmerson. Analizele au arătat şi faptul că unele dintre ziduri includeau cioburi de amfore, bucăţi de ciment sau ipsos.

Dr. Emmerson explică faptul că locuitorii din Pompeii trăiau mult mai aproape de gunoiul lor decât mulţi dintre noi ar considera acceptabili, nu pentru că oraşul nu avea infrastructură şi nu s-au deranjat să gestioneze gunoiul, ci pentru că sistemele lor de gestionare urbană erau organizate în jurul unor principii diferite. În plus, „urmărirea” zonelor în care aceste deşeuri au fost depozitate de-a lungul timpului şi modul în care, în cele din urmă, a evoluat oraşul, fostele gropi de gunoi devenind noi zone urbane.

„Aceste descoperiri au relevanţă pentru criza modernă a gunoiului. Ţările care îşi gestionează cel mai eficient deşeurile au aplicat o versiune a modelului antic, prioritizând comercializarea, mai degrabă decât simpla eliminare a acestora”, concluzionează dr. Emmerson.

Citeşte şi:

O frescă cu doi gladiatori în timpul luptei, descoperită în Pompeii

O inscripţie dintr-un mormânt oferă indicii despre viaţa de zi cu zi din Pompeii

Restaurarea sitului arheologic Pompeii a dus la descoperirea unor noi comori

Creierul uneia dintre victimele erupţiei vulcanului Vezuviu a fost transformat în sticlă