Home » Istorie » Smaranda Brăescu, prima paraşutistă şi a treia aviatoare a României. Ce s-a întâmplat după ce a fost ostilă regimului Petru Groza?

Smaranda Brăescu, prima paraşutistă şi a treia aviatoare a României. Ce s-a întâmplat după ce a fost ostilă regimului Petru Groza?

Mihaela STOICA 05.01.2020
Smaranda Brăescu a fost cel mai cunoscut sportiv al României interbelice şi a activat atât în domeniul civil, cât şi în cel militar.

Smaranda Brăescu a fost prima paraşutistă şi a treia aviatoare a României. Brevetul de paraşutist l-a obţinut în Germania, la 5 iulie 1928, iar pe cel de aviator la 8 octombrie 1932, în Statele Unite, scrie muzeograful Sorin Turturică într-un articol postat pe pagina de Facebook a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”.

Istoricul prezintă şi principalele realizări ale Smarandei Brăescu pe plan sportiv:

  • La 2 octombrie 1931 a decolat de pe aerodromul Bucureşti-Pipera la bordul unui avion militar Potez XXV, avându-l ca pilot pe locotenentul Alexandru Papană şi a sărit deasupra Bărăganului de la 6.200 de metri. Cu acest salt a doborât atât recordul naţional, dar şi pe cel mondial feminin la saltul cu paraşuta.
  • La 19 mai 1932 se afla în Statele Unite ale Americii şi s-a aruncat dintr-un avion care a ridicat-o până la aproximativ 24.000 de picioare deasupra câmpiei de lângă oraşul Sacramento. A devenit, astfel, campioană absolută la saltul cu paraşuta, iar numele ei a apărut în presa din lumea întreagă.
  • La 19 mai 1936 – când se împlineau exact patru ani de la performanţa obţinută în Statele Unite – a traversat Marea Mediterană la bordul unui avion cu un singur motor, fără escală. A fost prima femeie care a realizat acest lucru (primul bărbat a fost Roland Garros, în 1913). Zborul s-a desfăşurat pe traseul Roma – Tripoli (Libia) şi a durat aproximativ 6 ore şi 45 de minute.

„În timpul celui de-al Doilea Război Mondial o găsim pe Smaranda atât alături de paraşutiştii militari, dar şi în cadrul aviaţiei sanitare. Iniţial, în iunie 1941, la înfiinţarea primei subunităţi de paraşutişti a aeronauticii române, ea a fost unul dintre instructori. Nu a mai făcut salturi demonstrative, deşi paraşutiştii au rugat-o. Le-a spus că rănile căpătate în 1930 la Satu Mare – când participase la un spectacol aerian şi s-a ales cu mai multe fracturi în urma unui accident cauzat de o înteţire bruscă a vântului – o dureau din ce în ce mai tare. În plus, avea o vârstă, luase în greutate… aşa că, tinerii paraşutişti militari s-au mulţumit numai cu explicaţiile teoretice şi cu încurajări”, precizează Sorin Turturică.

Credit foto: Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”

Pe pagina de Facebook a fost postată şi o fotografie, din colecţia Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, cu Smaranda alături de câţiva ofiţeri şi subofiţeri paraşutişti. „În dreapta se vede parţial şi un avion trimotor de transport Junkers Ju-52, unul dintre aparatele folosite de paraşutiştii români în timpul antrenamentelor”, scrie muzeograful în postarea care însoţeşte fotografia.

A transportat răniţii de la Stalingrad

În 1942, Smaranda Brăescu a făcut parte din Escadrila Albă, pe frontul Stalingradului unde, alături de alte femei deţinătoare a brevetului de aviator, a transportat răniţi de la centrele de triere din apropierea liniei întâi până la spitalele din spatele frontului.

„După încheierea războiului, Smaranda a făcut parte dintr-un grup de paraşutişti militari ostili guvernării Petru Groza. Grupul a fost descoperit în iunie 1946 şi paraşutiştii au fost arestaţi de poliţie. Smaranda este singura care a reuşit să se ascundă. După unele informaţii aflate în Arhiva C.N.S.A.S., ar fi părăsit ţara şi s-ar fi stabilit în Franţa. De altfel, Smaranda afirmase în mai multe rânduri că la încheierea activităţii aeronautice şi-ar dori să se călugărească şi să călătorească prin lume cu un ordin misionar”, mai scrie istoricul Sorin Turturică.

Acesta face referire şi la o a doua ipoteză legată de partea finală a vieţii care se bazează pe cercetările biografului ei, generalul Neculai Staicu-Buciumeni (1920-2016 ). El a descoperit mărturii care susţin că, pentru a scăpa de arestare, Smaranda s-a refugiat la o mănăstire greco-catolică din Cluj-Napoca şi că ar fi decedat la 2 februarie 1948, în urma unui cancer la sân. A fost înmormântată sub numele comun de Maria Popescu.

„Militarii români nu au uitat-o. Memoria acestei mari sportive a României este păstrată de Batalionul 53 Comando din Bacău, care îi poartă numele”, mai precizează sursa citată.

Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Ce modificări permanente ale stilului de viață au făcut consumatorii din cauza pandemiei
Ce modificări permanente ale stilului de viață au făcut consumatorii din cauza pandemiei
O fotografie spectaculoasă publicată de NASA arată „dunele magice de nisip” de pe Marte
O fotografie spectaculoasă publicată de NASA arată „dunele magice de nisip” de pe Marte
Un informatician a calculat „cea mai plictisitoare zi din istorie”
Un informatician a calculat „cea mai plictisitoare zi din istorie”
Cine a fost J.R.R. Tolkien, creatorul operelor de fantezie Hobbitul și Stăpânul Inelelor
Cine a fost J.R.R. Tolkien, creatorul operelor de fantezie Hobbitul și Stăpânul Inelelor
Cum pot face rapelul cetățenii români vaccinați cu prima doză în străinătate
Cum pot face rapelul cetățenii români vaccinați cu prima doză în străinătate
Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă
Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă
Israelul a eliminat obligativitatea de a purta măşti în aer liber
Israelul a eliminat obligativitatea de a purta măşti în aer liber
Accesul la servicii medicale pentru pacienții cu HIV/SIDA din România, foarte afectat din cauza pandemiei
Accesul la servicii medicale pentru pacienții cu HIV/SIDA din România, foarte afectat din cauza pandemiei
Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cum va fi vremea în luna mai
Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cum va fi vremea în luna mai
Cele mai vechi urme de neanderthalieni găsite vreodată în Europa
Cele mai vechi urme de neanderthalieni găsite vreodată în Europa
O fotografie uimitoare făcută de Hubble dezvăluie o galaxie aflată pe moarte
O fotografie uimitoare făcută de Hubble dezvăluie o galaxie aflată pe moarte
Papilele gustative umane pot simți diferența dintre apa normală și apa grea
Papilele gustative umane pot simți diferența dintre apa normală și apa grea
Un sistem de grafen, în care electronii îngheață, a fost descoperit de oamenii de știință
Un sistem de grafen, în care electronii îngheață, a fost descoperit de oamenii de știință
Înviorare în pas alergător. Zimbri surprinși în timp ce aleargă într-o pădure din Neamț
Înviorare în pas alergător. Zimbri surprinși în timp ce aleargă într-o pădure din Neamț
O floare unică în lume a înflorit la Cazanele Dunării
O floare unică în lume a înflorit la Cazanele Dunării
Când revine festivalul multicultural de arte performative Caleido. A fost amânat din noiembrie
Când revine festivalul multicultural de arte performative Caleido. A fost amânat din noiembrie
CEO-ul Pfizer: O a treia doză de vaccin anti-COVID-19 este necesară
CEO-ul Pfizer: O a treia doză de vaccin anti-COVID-19 este necesară
Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane
Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane