Home » Istorie » Smaranda Brăescu, prima paraşutistă şi a treia aviatoare a României. Ce s-a întâmplat după ce a fost ostilă regimului Petru Groza?

Smaranda Brăescu, prima paraşutistă şi a treia aviatoare a României. Ce s-a întâmplat după ce a fost ostilă regimului Petru Groza?

Publicat: 01.05.2020
Smaranda Brăescu a fost cel mai cunoscut sportiv al României interbelice şi a activat atât în domeniul civil, cât şi în cel militar.

Smaranda Brăescu a fost prima paraşutistă şi a treia aviatoare a României. Brevetul de paraşutist l-a obţinut în Germania, la 5 iulie 1928, iar pe cel de aviator la 8 octombrie 1932, în Statele Unite, scrie muzeograful Sorin Turturică într-un articol postat pe pagina de Facebook a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”.

Istoricul prezintă şi principalele realizări ale Smarandei Brăescu pe plan sportiv:

  • La 2 octombrie 1931 a decolat de pe aerodromul Bucureşti-Pipera la bordul unui avion militar Potez XXV, avându-l ca pilot pe locotenentul Alexandru Papană şi a sărit deasupra Bărăganului de la 6.200 de metri. Cu acest salt a doborât atât recordul naţional, dar şi pe cel mondial feminin la saltul cu paraşuta.
  • La 19 mai 1932 se afla în Statele Unite ale Americii şi s-a aruncat dintr-un avion care a ridicat-o până la aproximativ 24.000 de picioare deasupra câmpiei de lângă oraşul Sacramento. A devenit, astfel, campioană absolută la saltul cu paraşuta, iar numele ei a apărut în presa din lumea întreagă.
  • La 19 mai 1936 – când se împlineau exact patru ani de la performanţa obţinută în Statele Unite – a traversat Marea Mediterană la bordul unui avion cu un singur motor, fără escală. A fost prima femeie care a realizat acest lucru (primul bărbat a fost Roland Garros, în 1913). Zborul s-a desfăşurat pe traseul Roma – Tripoli (Libia) şi a durat aproximativ 6 ore şi 45 de minute.

„În timpul celui de-al Doilea Război Mondial o găsim pe Smaranda atât alături de paraşutiştii militari, dar şi în cadrul aviaţiei sanitare. Iniţial, în iunie 1941, la înfiinţarea primei subunităţi de paraşutişti a aeronauticii române, ea a fost unul dintre instructori. Nu a mai făcut salturi demonstrative, deşi paraşutiştii au rugat-o. Le-a spus că rănile căpătate în 1930 la Satu Mare – când participase la un spectacol aerian şi s-a ales cu mai multe fracturi în urma unui accident cauzat de o înteţire bruscă a vântului – o dureau din ce în ce mai tare. În plus, avea o vârstă, luase în greutate… aşa că, tinerii paraşutişti militari s-au mulţumit numai cu explicaţiile teoretice şi cu încurajări”, precizează Sorin Turturică.

Credit foto: Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”

Pe pagina de Facebook a fost postată şi o fotografie, din colecţia Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, cu Smaranda alături de câţiva ofiţeri şi subofiţeri paraşutişti. „În dreapta se vede parţial şi un avion trimotor de transport Junkers Ju-52, unul dintre aparatele folosite de paraşutiştii români în timpul antrenamentelor”, scrie muzeograful în postarea care însoţeşte fotografia.

A transportat răniţii de la Stalingrad

În 1942, Smaranda Brăescu a făcut parte din Escadrila Albă, pe frontul Stalingradului unde, alături de alte femei deţinătoare a brevetului de aviator, a transportat răniţi de la centrele de triere din apropierea liniei întâi până la spitalele din spatele frontului.

„După încheierea războiului, Smaranda a făcut parte dintr-un grup de paraşutişti militari ostili guvernării Petru Groza. Grupul a fost descoperit în iunie 1946 şi paraşutiştii au fost arestaţi de poliţie. Smaranda este singura care a reuşit să se ascundă. După unele informaţii aflate în Arhiva C.N.S.A.S., ar fi părăsit ţara şi s-ar fi stabilit în Franţa. De altfel, Smaranda afirmase în mai multe rânduri că la încheierea activităţii aeronautice şi-ar dori să se călugărească şi să călătorească prin lume cu un ordin misionar”, mai scrie istoricul Sorin Turturică.

Acesta face referire şi la o a doua ipoteză legată de partea finală a vieţii care se bazează pe cercetările biografului ei, generalul Neculai Staicu-Buciumeni (1920-2016 ). El a descoperit mărturii care susţin că, pentru a scăpa de arestare, Smaranda s-a refugiat la o mănăstire greco-catolică din Cluj-Napoca şi că ar fi decedat la 2 februarie 1948, în urma unui cancer la sân. A fost înmormântată sub numele comun de Maria Popescu.

„Militarii români nu au uitat-o. Memoria acestei mari sportive a României este păstrată de Batalionul 53 Comando din Bacău, care îi poartă numele”, mai precizează sursa citată.

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea pentru ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Încă un apropiat al lui Vladimir Putin găsit mort în circumstanțe misterioase
Încă un apropiat al lui Vladimir Putin găsit mort în circumstanțe misterioase
Cum trebuie să se transforme Rusia după război? Alexei Navalnîi: „Acest lucru este inevitabil”
Cum trebuie să se transforme Rusia după război? Alexei Navalnîi: „Acest lucru este inevitabil”
Robotul Tesla face deja valuri. Elon Musk a anunțat care va fi prețul pentru „Optimus”
Robotul Tesla face deja valuri. Elon Musk a anunțat care va fi prețul pentru „Optimus”
Astăzi începe sezonul decernării Premiilor Nobel. Cine sunt favoriții de anul acesta?
Astăzi începe sezonul decernării Premiilor Nobel. Cine sunt favoriții de anul acesta?
Marius Tucă Show începe luni, 3 octombrie de la ora 20.00, live pe gândul.ro
Marius Tucă Show începe luni, 3 octombrie de la ora 20.00, live pe gândul.ro
Ce trebuie să știm despre Charles Dickens, unul dintre cei mai importanți prozatori englezi
Ce trebuie să știm despre Charles Dickens, unul dintre cei mai importanți prozatori englezi
Euclid, părintele geometriei. „În geometrie nu există drumuri speciale pentru regi”
Euclid, părintele geometriei. „În geometrie nu există drumuri speciale pentru regi”
Cercetătorii au folosit cu succes microboți pentru a vindeca pneumonia din plămânii șoarecilor
Cercetătorii au folosit cu succes microboți pentru a vindeca pneumonia din plămânii șoarecilor
Românii au cumpărat mai multe bilete de avion, în ciuda prețurilor mai mari
Românii au cumpărat mai multe bilete de avion, în ciuda prețurilor mai mari
Primele monede cu portretul Regelui Charles al III-lea. Ce se întâmplă cu banii cu imaginea Reginei Elisabeta?
Primele monede cu portretul Regelui Charles al III-lea. Ce se întâmplă cu banii cu imaginea Reginei Elisabeta?
Australia renunță la măsurile împotriva COVID-19, însă medicii sunt îngrijorați
Australia renunță la măsurile împotriva COVID-19, însă medicii sunt îngrijorați
Părăsită de tată când era mică, această tânără i-a uluit pe francezi dansând complet goală. Mai târziu, Constantin Tănase a adus-o în România pentru un onorariu generos – VIDEO
Părăsită de tată când era mică, această tânără i-a uluit pe francezi dansând complet goală. Mai târziu, Constantin ...
Debitul Dunării la intrarea în România, creștere peste medie în ultimele zile
Debitul Dunării la intrarea în România, creștere peste medie în ultimele zile
Bătălia iepurașilor de ciocolată, rezolvată în fața instanței. Ce s-a decis?
Bătălia iepurașilor de ciocolată, rezolvată în fața instanței. Ce s-a decis?
Până când ar putea continua scurgerea de gaze din conducta Nord Stream 1?
Până când ar putea continua scurgerea de gaze din conducta Nord Stream 1?
Dumitru Prunariu, numit Cetățean de Onoare al Municipiului București
Dumitru Prunariu, numit Cetățean de Onoare al Municipiului București
4 motive să cumperi un parfum de calitate în 2022
4 motive să cumperi un parfum de calitate în 2022
Isaac Newton, omul care a descoperit gravitația. „Ceea ce urcă trebuie să și coboare”
Isaac Newton, omul care a descoperit gravitația. „Ceea ce urcă trebuie să și coboare”