O necropolă din perioada timpurie a Epocii Bronzului a fost descoperită în Bretania

O săpătură arheologică din Plougonvelin, un oraș aflat în vârful cel mai vestic al Bretaniei, a dezgropat o importantă necropolă de la începutul epocii bronzului.

Până la 50 de înmormântări au fost descoperite până acum, variind în perioada 2000 – 1600 î.Hr. Acesta este primul complex funerar din epoca bronzului de această amploare găsit vreodată în Bretania, o regiune renumită pentru tumulii din epoca bronzului.

• Cu secole înainte ca America de Nord „să fie descoperită” de Columb, vikingii și indigenii făceau…
• Fizicianul evreu premiat cu Nobel care a contribuit apoi masiv la dezvoltarea bombei atomice. A intrat…

Prezența mormintelor preistorice în Plougonvelin este cunoscută încă din anii 1950, suficient încât arheologii să suspecteze de pe atunci că ar putea exista o necropolă în această zonă.

O echipă de la Institutul Național pentru Cercetări Arheologice Preventive (INRAP) din Franța a început să excaveze site-ul unei dezvoltări imobiliare planificate în octombrie 2020.

Ce au descoperit oamenii de știință în necropola din perioada timpurie a Epocii Bronzului

În două luni, INRAP a excavat o jumătate de acru de teren, dezgropând 55 de înmormântări de o varietate arhitecturală notabilă. Există morminte care conțin sicrie din lemn, unele morminte cu acoperișul de piatră încă pus pe loc și cel puțin o înmormântare într-un borcan, probabil a unui sugar, informează The History Blog.

Mormintele sunt aranjate și organizate în mod deliberat. Seturi de morminte alternează cu spații goale care sugerează că decedații au fost grupați. Grupările nu par să fi fost cronologice. Arheologii cred că modul în care s-au realizat aceste înmormântări reflectă legăturile familiale sau comunitare.

Mormintele sunt în stare bună, iar analiza rocilor folosite pentru a le crea a constatat că piatra provenea din surse locale. Chiar și pietrele și plăcile cele mai atent poziționate au permis pătrunderea apei și a nămolului peste milenii. Fiind prinse între infiltrarea sedimentului și solul foarte acid, rămășițele scheletice au fost dizolvate.

Misterele scheletului găsit după săpăturile arheologice

Doar unul dintre mormintele de piatră a păstrat o integritate structurală suficientă pentru a păstra scheletul decedatului. Oasele aparțineau unei femei adulte, poziționată pe partea dreaptă în poziție fetală. Corpul ei fusese așezat într-un sicriu organic – poate un material asemănător coșurilor – înainte de îngroparea în mormântul de piatră. Recipientul organic s-a descompus, dar fantoma lui rămâne în amprenta corpului ei lăsată într-un strat de nisip întărit.

Stratul de nisip inferior se găsește în majoritatea cistelor descoperite în zonă. A fost o depunere intenționată, nu cauzată de infiltrarea elementelor naturale. Bretonii din epoca bronzului au căptușit mormintele cu nisip de mare. Coerența caracteristicii sugerează o referință simbolică sau rituală la mare, care este la doar câteva străzi distanță.

Nu au fost găsite bunuri funerare în stare bună și, în absența lor, stabilirea unei cronologii a cimitirului va fi o provocare. Cercetătorii vor studia dispunerea și tipologia înmormântărilor și le vor compara cu alte necropole din epoca bronzului. Rămășițele scheletice ale femeii vor fi, de asemenea, studiate pe baza ADN-ului cu o analiză stabilă a izotopilor.

Vă invităm să citiți și:

Descoperire arheologică rară: Celulele creierului unei victime a erupției Vezuviului, găsite vitrificate

Mormintele unor mari preoţi, prima descoperire arheologică din Egipt care a avut loc în 2020

O descoperire arheologică ar putea să ajute la o mai bună înţelegere a Alzheimerului

Descoperire arheologică, cea mai mare de acest fel din Europa, realizată la malul Dunării