Fortăreața Palmanova, baza militară în formă de stea în care trăiau infractorii

Palmanova este un oraș construit în timpul Renașterii târzii de către fosta Republică Venețiană în nord-estul Italiei.

Republica Venețiană, cunoscută în mod tradițional sub numele de La Serenissima, a fost un stat suveran centrat pe Veneția. Republica a intrat într-o serie de conflicte cu Imperiul Otoman în expansiune, ceea ce a dus la construirea Palmanovei pentru a asigura protecție la frontiera de est ca bază militară venețiană.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Palmanova a fost fondată în 1593 pentru a comemora victoria forțelor creștine asupra otomanilor în Bătălia de la Lepanto din 1571. Orașul a fost proiectat de arhitectul italian Vincenzo Scamozzi sub forma unei stele cu nouă colțuri (cunoscută sub numele de fort cu stea), folosind cele mai recente inovații militare existente în secolul al XVI-lea.

Palmanova, o inovație a secolului al XVI-lea

Un șanț înconjoară Palmanova, acesta fiind întărit cu ziduri proeminente și bastioane, în timp ce accesul în oraș se făcea prin trei porți de intrare păzite.

Interiorul are vârfuri concentrice, cu străzi radiante numite Sforzinda, după un concept realizat de arhitectul Antonio di Pietro Averlino din secolul al XV-lea, potrivit HeritageDaily.

Sforzinda impunea o armonie geometrică ce urma ideea de frumusețe, care amplifică starea de bine a unei societăți, în care fiecare locuitor ar avea o proporție egală de teren și responsabilitate în cadrul nucleului orașului.

Cine ar fi trebuit să locuiască, de fapt, la Palmanova?

Palmanova ar fi trebuit să fie locuită de comercianți, meșteșugari și fermieri care să se întrețină singuri. Cu toate acestea, autoritățile s-au străduit să îi convingă pe venețieni să se stabilească în noul oraș, grațiind în cele din urmă infractorii cu oferta unor loturi de construcții gratuite dacă acceptau să se stabilească între zidurile vacante.

O a doua fază de construcție a avut loc în secolul al XVII-lea și în secolul al XIX-lea, ceea ce a dus la dezvoltarea Palmanovei într-o fortăreață importantă, cu 9 raveline, 9 bastioane, 9 lunete și 18 cavaleri. În 1815, orașul a intrat sub stăpânire austriacă până în 1866, când a fost anexat de Italia, împreună cu Veneto și Friuli de Vest.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O cetate elenistică distrusă de hașmonei, scoasă la iveală

Cetatea Sighișoara, singura fortăreață medievală din sud-estul Europei locuită și astăzi

Un monolit misterios din metal, similar cu cel apărut în SUA, a fost descoperit lângă o cetate dacică din România

Cetatea Neamțului, unul dintre monumentele medievale excepționale din România