Cel mai mare eveniment de extincție de pe Pământ ar fi fost cauzat de microbi

Dacă vă gândiți la un eveniment de extincție, probabil că vă vine în minte asteroidul care a ucis dinozaurii – dar Pământul a trecut prin cinci evenimente de extincție în masă și este posibil să treacă prin al șaselea.

Dintre aceste evenimente de extincție, cel din Cretacic, care a pus capăt dinozaurilor, nu este nici măcar cel mai mare. Această onoare îi revine extincției în masă din Permian, cunoscută și sub numele de Marea Moarte, care a eliminat aproximativ 90% din toate speciile terestre și 70% din toate speciile marine de pe Pământ.

• În anul 536 d.Hr. a început o perioadă mizerabilă din istoria omenirii
• Mai bine de trei veacuri de când „Lorenzo de Medici” al României îi îndruma pe moldoveni…

În plus, un ciudat decalaj de 10 milioane de ani în cărbune creat în jurul perioadei de extincție, sugerează că un număr mare de arbori care formează cărbune au dispărut în timpul acestui eveniment, având nevoie de milioane de ani pentru a se reface.

Găsirea unei perioade de timp în arhiva fosilă în care există o scădere bruscă a numărului de specii este, aparent, partea ușoară. Oamenii de știință au propus o serie de explicații pentru extincție și cauzele care au stat la baza acestora – de la o eliberare catastrofală de metan din fundul oceanului până la impactul cu un asteroid.

Pământul a trecut prin cinci evenimente de extincție în masă

Studiind rocile care s-au format în momentul extincției, știm că oceanele și apele de mică adâncime erau lipsite de oxigen la sfârșitul perioadei Permianului.

Lipsa de oxigen (cunoscută și sub numele de anoxie) pare să fi jucat cu siguranță un rol în evenimentul de extincție, precum și să fi avut un efect de domino.

Microorganismele reducătoare de sulfat, care pot efectua o respirație anaerobă folosind sulfat în loc de vechiul și fiabilul O2, au prosperat probabil în aceste medii cu conținut scăzut de oxigen. Produsul secundar de hidrogen sulfurat pe care acestea îl produc, precum și transformarea oceanelor în sulfură ca o consecință secundară a lipsei de oxigen, ar fi putut fi eliberat în atmosferă.

Este posibil să fi otrăvit plantele și să fi deteriorat stratul de ozon, expunând viața la niveluri ucigătoare de raze UV cu aproximativ 250 de milioane de ani înainte ca aceasta să fi dezvoltat o protecție solară, plus încălzirea planetei în acest proces. Încălzirea oceanelor, la rândul său, ar fi putut provoca eliberarea în atmosferă a metanului înghețat din oceane, agravând astfel problema.

Lipsa de oxigen pare să fi jucat un rol în evenimentul de extincție

O explicație alternativă pentru extincție, propusă de o echipă de la MIT în 2014, este poate cea mai îngrijorătoare. Ar putea fi cel mai mare eveniment de extincție pe care l-a văzut lumea cauzat de microbi?

Daniel Rothman, profesor de geofizică la MIT, și echipa sa au observat creșterea unui anumit microb în jurul perioadei de extincție. Methanosarcina, un organism unicelular, a devenit capabil să digere materia organică, producând metan ca produs secundar, datorită unui singur transfer de genă de la bacteria Clostridia.

Ipoteza este că Methanosarcina a prosperat în această perioadă, scuipând metan în atmosferă și perturbând ciclul carbonului, iar în cele din urmă, alimentând evenimentul de extincție.

Procesul chimic implicat în procesul de creare a metanului de către microbi implică nichel – ceea ce înseamnă că, dacă echipa nu ar putea găsi o cantitate mai mare de nichel în timpul extincției, ipoteza ar putea fi efectiv respinsă.

Studiul arată cât de sensibil este Pământul la evoluția vieții microbiene

Cu toate acestea, echipa a analizat cele mai studiate sedimente din sudul Chinei și a găsit niveluri ridicate de nichel, ceea ce ar putea confirma teoria, scrie IFL Science.

„Un singur transfer genetic orizontal a instigat schimbarea biogeochimică, vulcanismul masiv a acționat ca un catalizator, iar expansiunea rezultată a Methanosarcina acetoclastică a acționat pentru a perturba nivelurile de CO2 și O2”, a concluzionat echipa în studiu.

„Perturbarea biogeochimică care a urmat ar fi fost probabil larg răspândită. De exemplu, oxidarea anaerobă a metanului ar fi putut crește nivelul de sulfură, ceea ce ar fi putut duce la o eliberare toxică de hidrogen sulfurat în atmosferă, provocând extincții pe uscat.”

Echipa a subliniat că, deși sunt necesare mai multe dovezi pentru această teorie, studiul ar putea arăta cât de sensibil este Pământul la evoluția vieții microbiene.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Păsările unice ale planetei sunt la un pas de extincție, arată un studiu îngrijorător

Pământul s-ar putea confrunta cu a șaptea extincție în masă, nu cu a șasea

Ce animale și-au revenit primele după cel mai mare eveniment de extincție de pe Pământ?

Oamenii de știință ar fi descoperit prima extincție în masă a animalelor de pe Pământ