Fenomenul care a pus capăt primei ocupații umane pe continentul european

Dovezile paleoclimatice arată că în urmă cu aproximativ 1,1 milioane de ani, răcirea extremă a climei din sudul Europei probabil a provocat o extincție a primilor oameni de pe continent, potrivit unui nou studiu condus de cercetătorii UCL (Anglia).

Studiul a fost publicat în revista Science.

• Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru…
• Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce…

Echipa de cercetători a descoperit apariția unor condiții glaciare extreme necunoscute anterior, cu aproximativ 1,1 milioane de ani în urmă. Răcirea glaciară a împins clima europeană la niveluri dincolo de ceea ce oamenii arhaici puteau tolera, astfel că populațiile umane au fost eliminate de pe continent.

Cele mai vechi rămășițe umane cunoscute din Europa au fost recuperate anterior din Iberia și sugerează că oamenii timpurii au sosit din sud-vestul Asiei cu aproximativ 1,4 milioane de ani în urmă. Clima din acea perioadă ar fi fost în general caldă și umedă, cu perioade ușor reci. Până în prezent, teoria predominantă a fost că, odată cu sosirea oamenilor, ei au putut supraviețui prin mai multe cicluri climatice și să se adapteze la condiții din ce în ce mai dure începând cu 900.000 de ani în urmă.

În urmă cu mai bine de un milion de ani, frigul punea stăpânire pe Europa

„Descoperirea noastră cu privire la răcirea extremă de acum aproximativ 1,1 milioane de ani pune la încercare ideea unei ocupații umane timpurii continue a Europei”, a spus profesorul Chronis Tzedakis, autor principal al studiului.

Paleoclimatologii de la UCL, Universitatea din Cambridge (Anglia) și CSIC Barcelona (Spania) au analizat compoziția chimică a microorganismelor marine și au examinat conținutul de polen dintr-o mostră de sedimente de adâncime luată de pe coasta Portugaliei. Acest lucru a dezvăluit prezența unor schimbări climatice abrupte care au culminat cu o răcire glaciară extremă, temperaturile de la suprafața oceanului în largul Lisabonei scăzând sub 6°C și semi-deșerturile extinzându-se pe pământul adiacent.

„Spre surprinderea noastră, am descoperit că această răcire de acum 1,1 milioane de ani a fost comparabilă cu unele dintre cele mai grave evenimente ale erelor glaciare recente”, a spus dr. Vasiliki Margari, autor principal.

„O răcire de această amploare ar fi supus micile grupuri de vânători-culegători unui stres considerabil, mai ales că oamenii timpurii ar fi putut duce lipsă de adaptări, cum ar fi izolarea suficientă a grăsimilor și, de asemenea, mijloacele de a face foc, îmbrăcăminte eficientă sau adăposturi”, explică prof. Nick Ashton, coautor, de la British Museum.

Ce impact a avut răcirea extremă asupra oamenilor antici?

Pentru a evalua impactul climatului asupra populațiilor umane timpurii, autorul corespondent prof. Axel Timmermann și echipa sa de la Centrul IBS pentru Fizica Climei de la Universitatea Națională Pusan (Coreea de Sud), au efectuat o simulare a climei pe supercomputerul lor Aleph pentru a surprinde condițiile extreme din acel timp.

Combinând rezultatul simulării cu dovezile fosile și arheologice ale ocupației umane în sud-vestul Eurasiei, echipa a dezvoltat apoi un model de habitat uman, care prezice cât de potrivit era mediul pentru ocuparea umană timpurie.

„Rezultatele au arătat că, în urmă cu 1,1 milioane de ani, clima din jurul Mediteranei a devenit prea ostilă pentru oamenii arhaici”, spune prof. Axel Timmermann, citat de Eurek Alert.

Împreună, datele paleoclimatice și rezultatele modelului de habitat uman indică faptul că Iberia și, în general, sudul Europei, au fost depopulate în timpul Pleistocenului timpuriu. Lipsa aparentă a uneltelor de piatră și a rămășițelor umane în următorii 200.000 de ani crește și mai mult posibilitatea unei pauze de lungă durată în ocupația europeană.

„Conform acestui scenariu, Europa ar fi putut fi recolonizată în urmă cu aproximativ 900.000 de ani de oameni mai rezistenți, cu modificări evolutive sau comportamentale care au permis supraviețuirea în intensitatea crescândă a condițiilor glaciare”, concluzionează coautorul prof. Chris Stringer, de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.

Vă recomandăm să citiți și:

Teatrul împăratului Nero, descoperit sub un hotel de lux din Roma

Începutul sfârşitului: Ziua în care Napoleon îşi începea exilul

Mina de sare în care naziștii au ascuns comori de miliarde de dolari

Un vârf de săgeată făcut din meteorit, datând din Epoca Bronzului, a fost găsit în Elveția