A fost extras ADN dintr-o cărămidă de lut veche de 2.900 de ani

Într-o premieră științifică, cercetătorii de la Universitatea din Oxford (Anglia) au extras cu succes ADN dintr-o cărămidă de lut veche de 2.900 de ani.

ADN-ul antic este dificil de extras chiar și din dinți și oase mai robuste, deoarece se fragmentează în timp și este ușor de contaminat. Până acum, niciodată nu a fost extras cu succes ADN din cărămidă de lut. Dar de data aceasta, protejat de contaminare în mijlocul cărămizii, ADN-ul a supraviețuit în concentrații suficiente pentru a dezvălui prezența a 34 de tipuri diferite de plante.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Cărămida a fost recuperată din Palatul de Nord-Vest al regelui neo-asirian Ashurnasirpal II (883–859 î.Hr.) din orașul antic Kalhu, actualul Nimrud, nordul Irakului. O inscripție cuneiformă în limba akkadiană o etichetează drept „proprietatea palatului lui Ashurnasirpal, rege al Asiriei”, ceea ce restrânge data cărămizii la perioada cuprinsă între 879 și 869 î.Hr.

A fost extras cu succes ADN din cărămidă de lut

Cărămida a fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice de la Nimrud în 1949 de către arheologul britanic Max Mallowan și soția sa, scriitoarea Agatha Christie. Cărămida a fost donată Muzeului Național al Danemarcei în 1958, notează The History Blog.

Cărămida a fost făcută din noroi adunat de pe malurile râului Tigru. Noroiul a fost amestecat cu materiale pe bază de plante (cum ar fi paie) și bălegar și modelat într-o cărămidă uscată la soare. Deoarece sunt uscate la soare și nu arse la căldura mare a unui cuptor, cărămizile de noroi sunt suficient de dure și de rezistente pentru folosirea în ziduri falnice, dar rămân destul de fragile.

Atunci când cărămida a ajuns la muzeu, era spartă pe orizontală în două bucăți. Aceasta s-a spart din nou în 2020, cu o divizare verticală în jumătatea inferioară, ceea ce le-a oferit cercetătorilor ocazia unică de a preleva mostre din miezul interior necontaminat.

Studiul folosește un protocol modificat care a fost aplicat anterior materialelor precum osul, având în vedere că probele de argilă sunt poroase, cu afinitate mare față de acizii nucleici. Acest lucru a necesitat o abordare blândă pentru a extrage ADN-ul fără a-l degrada prin aplicarea unor tratamente dure. Metoda aplicată a avut succes în extragerea ADN-ului plantelor din probele luate dintr-o cărămidă de lut.

Ce s-a descoperit în interiorul cărămizii?

Geneticienii au lucrat cu asiriologi, arheologi și biologi pentru a compara rezultatele ADN cu datele botanice din Irak și din descrierile plantelor din surse asiriene antice.

„Prin extracția și secvențierea ADN-ului din cărămida de argilă și prin următoarea analiză a datelor, am putut detecta 34 de grupuri taxonomice unice de plante reprezentând ordinul Laurales, precum și șapte familii distincte din alte ordine: Apiaceae (subfamilia Apioideae, tribul Selineae), Betulaceae, Brassicaceae (inclusiv genul Brassica), Ericaceae (inclusiv subfamiliile Ericoidae și Vaccinioideae), Poaceae (tribul Poeae și Triticeae), Fagaceae (genul Quercus) și Salicaceae”, au scris cercetătorii în lucrare.

„Cele mai abundente secvențe de plante au fost din familiile Brassicaceae (varză) și Ericaceae (iarbă neagră). În plus, au fost observate contribuții din familiile Betulaceae (mesteacăn), Lauraceae (dafin), Selineae (umbelifere) și Triticeae (ierburi cultivate)”, au mai scris aceștia.

Studiul a fost publicat în Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

A fost găsită cea mai veche sticlărie de la nord de Alpi

Societățile preistorice foloseau echipamente speciale pentru cățărat. Cât de avansate erau?

Două specii noi de pisică cu dinți-sabie, identificate în fosile vechi de milioane de ani

Arheologii au descoperit dovezi de necromanție într-o peșteră din Israel