O fotografie „revoltătoare” din Primul Război Mondial

Hotărârea lui Lenin de a scoate Rusia bolșevică din război a constrâns România să participe și ea la negocierile pentru încheierea unui armistițiu la finalul anului 1917. Prezentă la aceste negocieri, delegația României a avut „nefericita inspirație” de a accepta să facă o fotografie cu delegația germană. Aliații României au fost profund revoltați față de acest gest.

Imediat după ce a preluat puterea în Rusia, Lenin a decis încheierea unui armistițiu și apoi a unei păci cu Puterile Centrale.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

În aceste condiții, rămasă singura pe Frontul de Est, România nu mai putea continua lupta cu Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Imperiul Otoman.

Delegația română, condusă de generalul Alexandru Lupescu

În aceste condiții extrem de dificile, guvernul condus de Ionel Brătianu a hotărât în ședința din 21 noiembrie/4 decembrie 1917 să trimită o delegație care să negocieze la Focșani încheierea unui armistițiu cu Puterile Centrale.

Instrucțiunile pentru încheierea unui armistițiu urmau să fie comune atât pentru delegația română, cât și pentru cea rusă.

„Consiliul (ședința guvernului, n.r.) s-a terminat repede. Hotărârea lui se putea rezuma astfel: România trimite delegați la Focșani împreună cu delegații generalului (rus, n.r) Scerbacev. Aceşti delegați vor fi generalul Al. Lupescu şi coloneii N. Condeescu, I. Răşcanu şi Mladian. Ei vor primi instrucții scrise.

Generalul Prezan (șeful Marelui Carier General al Armatei Române, n.r.) va căuta să obție de la generalul Scerbacev ca instrucţiile delegaților lui să fie identice cu cele alor noștri. Delegații noștri vor trebui să declare lămurit şi în toate împrejurările că instrucțiunile lor sunt pur militare.

Dacă delegații inamici (ai Puterilor Centrale, n.r.) vor căuta să afle ceva despre intențiile noastre politice, ei se vor mărgini sistematic să răspundă că nu știu nimic, că vor referi Guvernului. Durata armistițiului nostru va trebui firește să fie aceea a armistiţiului rusesc”, nota I.G. Duca, ministru  al Instrucțiuni Publice și Cultelor în guvernul condus de Ionel Brătianu.

Delegaţia germană a fost foarte „curtenitoare” cu delegaţia română

Negocierile pentru încheierea armistițiului au început la Tecuci, la 23 noiembrie/6 decembrie, și au continuat la Focșani. Delegația Puterilor Centrale era formată din: delegaţia germană care era condusă de generalul Kurt von Morgen, comandantul Corpului 1 de Rezervă; generalul Oskar Hranilovici, fost ataşat militar al Imperiului Austro-Ungar la Bucureşti, conducea delegaţia austro-ungară; delegaţii bulgari şi turci erau şi ei prezenți. Generalul Kelșevski, comandantul Armatei a IX-a ruse, reprezenta această țară.

„Delegaţia germană, prezidată de generalul von Morgen, fusese foarte curtenitoare cu delegaţia noastră (română, n.r.) şi căuta vădit să capete bunăvoința membrilor ei spre a vedea dacă atmosfera n-ar fi prielnică încercării de a ajunge la o pace separată”, preciza I.G. Duca.

O fotografie „revoltătoare”

În timpul negocierilor, delegaţia română a avut proastă inspirație să se lase fotografiată împreună cu cea germană. Bineînțeles, Puterile Centrale au speculat la maxim în scop propagandistic această fotografie. Pe de altă parte, fotografia a provocat protestele vehemente ale aliaților României, în special al Franței.

Era clar că, odată încheiat armistițiul pe Frontul de Est, Germania își va muta o parte însemnată din forțele de pe acest front pe frontul de Vest, pentru a-i înfrunta pe aliați. Și de aceea, prim-ministrul Ionel Brătianu a întreprins eforturi uriașe pentru a-i convinge pe aliați că România singură pe Frontul de Est nu poate continua lupta cu Puterile Centrale.

„E lesne de înţeles ce penibilă impresie ne-a produs această să zicem ‘nefericită inspirație’. Ai noștri, cu mentalitatea ce ne caracterizează, erau indignați şi rușinați. Aliaţii noștri, în special francezii care nu glumesc cu asemenea chestiuni, erau cu drept cuvânt revoltați în cel mai înalt grad. A trebuit să ne ocupăm de chestiune în Consiliul de Miniștri, unde din îndemnul lui Vintilă Brătianu am orânduit o anchetă și, de se va dovedi adevărat, pedepsirea aspră a celor vinovați.

După obiceiul pământului, generalul Iancovescu care în fundul conștiinței sale nu găsea chestiunea atât de gravă, care poate chiar dacă ar fi fost la Focșani s-ar fi așezat şi el în faţa obiectivului fotografilor lui von Morgen, a procedat în aşa fel încât nu s-a dat nici o urmare întregii afaceri. Această lipsă de demnitate şi de ținută m-a mâhnit mai mult decât aș putea-o spune”, își aducea aminte I.G Duca.

România încearcă să se opună mutării trupelor germane pe Frontul de Vest

Prinsă cu spatele la zid, România a încercat totuși să se opună mutării trupelor germane pe Frontul de Vest.

„Germanii care pregăteau o mare ofensivă pe frontul occidental au cerut dreptul de a ridica o parte din trupele lor spre a le transporta în Apus. Bineînțeles ne-am opus. De astă dată eram perfect de acord cu generalul Berthelot care zicea că aceasta ar însemna pentru Franţa ‘un coup de poignard dans le dos’ (un pumnal înfipt în spate, n.r.).

Ceea ce e curios e că înșiși delegații bolșevici s-au împotrivit acestei pretenţii germane, dar cum, pe de altă parte, rușii țineau cu orice preț să încheie un armistițiu, în cele din urmă s-a ajuns la o soluţie intermediară cu care francezii au fost de acord şi anume că: ‘cele două părți se obligă a nu mai da ordine pentru transporturi, operație, mișcări şi grupări, precum şi de a nu mai executa transporturile şi grupările pentru care s-ar fi dat ordine după 5 decembrie (stil nou) inclusiv’”, mai nota I.G. Duca.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Planul secret al Germaniei pentru destabilizarea internă a Marii Britanii, Franței și a Rusiei, în Primul Război Mondial

Politicienii și oamenii de cultură care au trădat România în Primul Război Mondial

Muniție din Primul Război Mondial, găsită cu detectorul de metale în Neamț

Cum a contribuit Gavrilo Princip la declanșarea Primul Război Mondial?