Ce gust avea vinul băut de romani?

Se știe că romanii adorau vinul; atât de mult încât urmărirea procesului de fabricație era considerată o formă de divertisment. Dar cum arăta, mirosea și ce gust avea de fapt vinul roman? Un nou studiu care analizează vasele de lut folosite de romani pentru fabricarea vinului ar putea să ofere răspunsul.

Cu o mostră intactă din vinul roman, cercetătorii Dimitri Van Limbergen și Paulina Komar s-au întors către vasele de lut în care era stocat adesea vinul, cunoscute sub numele de dolium, pentru a afla cum ar fi putut arăta această băutură populară.

• S-au plimbat pe Lună, iar pe 28 februarie 1970 au ajuns la Bucureşti
• Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui…

„Niciun studiu nu a examinat rolul acestor vase de lut în producția de vin romană și impactul lor asupra aspectului, mirosului și gustului vinurilor antice”, afirmă autorii în studiul lor.

Cum arăta vinul roman?

Cei doi cercetători au comparat vasele cu cele utilizate în producția tradițională de vin georgian. Aceste vase de lut în formă de lămâie sunt numite qvevri și sunt folosite pentru fermentarea vinului; acest lucru este similar cu modul în care se crede că era produs vinul de către romani, sugerând că vinul modern georgian ar putea fi comparabil cu băutura romană.

Făcând această comparație, cercetătorii au concluzionat că vinul romanilor era probabil de culoare galben închis, ceea ce este în concordanță cu ceea ce a fost tradus din textele romane antice. Această culoare se crede că i se datorează formei vasului; baza îngustă împiedica substanțele solide din struguri să intre prea mult în contact cu vinul pe măsură ce se matura și să-i afecteze culoarea.

Ce gust avea și cum mirosea acest vin?

Dar cum mirosea și ce gust avea vinul? Potrivit cercetătorilor, vinul era probabil ușor condimentat și, datorită vasului poros de lut care permitea oxidarea, putea avea „arome plăcute de iarbă, nuci și fructe uscate”.

Mirosul este rezultatul faptului că doliumul a fost îngropat, permițându-le vinificatorilor să controleze temperatura și pH-ul. Astfel, acest lucru le putea permite drojdiilor de suprafață să crească și să elibereze în vin un compus numit sotolon. Acesta produce arome de „pâine prăjită, mere, nuci prăjite și curry”. O combinație poate neconvențională, dar destul de delicioasă; nu e de mirare că romanii îl iubeau atât de mult.

Pe lângă faptul că oferă o privire în motivele pentru care romanii consumau vin în mod regulat, autorii concluzionează că descoperirile studiului „schimbă mult din înțelegerea noastră actuală despre producția de vin romană”, sugerând că vinificatorii aveau mult mai mult control asupra procesului decât se credea anterior.

„Valoarea identificării unor paralele, uneori neașteptate, între producția modernă și cea antică de vin constă atât în demontarea presupusei naturi amatoricești a producției romane de vin, cât și în dezvăluirea unor trăsături comune în procedurile de vinificație vechi de milenii”, a concluzionat dr. Van Limbergen, citat de IFL Science.

Studiul este publicat în revista Antiquity.

Vă recomandăm să citiți și:

A fost descoperită o gumă de mestecat din Epoca de Piatră

Un student a descoperit o reptilă zburătoare veche de 200 de milioane de ani

Clistene din Atena, reformatorul constituției și democrației elene

O formă ciudată de viață a nedumerit oamenii de știință