O limbă veche de milenii, considerată a fi „un tezaur lingvistic”, ar putea dispărea

Sfidând soarta, o limbă grecească veche de milenii a reușit să supraviețuiască până în secolul XXI. Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că acum ar putea fi ultima șansă de a salva de la dispariție acest „tezaur lingvistic”.

O limbă grecească veche de milenii, Romeyka, este vorbită de doar câteva mii de vorbitori nativi care trăiesc în satele montane din regiunea Trabzon, din nord-estul Turciei, de-a lungul coastei Mării Negre. Nu are un sistem de scriere, așa că este transmisă din generație în generație oral.

• Ziua în care Lady D şi Prinţul Charles şi-au făcut publică logodna
• Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului

Limba este o relicvă vie din vremea în care Grecia avea o prezență puternică în jurul Mării Negre în antichitate și în Evul Mediu timpuriu. Când regiunea a devenit din ce în ce mai influențată de Islam și de Imperiul Otoman, majoritatea oamenilor au trecut în cele din urmă la limba turcă. Cu toate acestea, în dealurile izolate din jurul Trabzonului, fragmente ale limbii grecești antice au reușit să supraviețuiască printre unele comunități musulmane.

O limbă grecească veche de milenii este pe cale de dispariție

„Conversia la islam în întreaga Asia Mică era însoțită de obicei de o schimbare lingvistică în turcă, dar comunitățile din văi au păstrat Romeyka. Și datorită islamizării, au păstrat unele caracteristici arhaice în timp ce comunitățile grecofone care au rămas creștine s-au apropiat de greaca modernă, mai ales datorită școlarizării extinse în greacă în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea”, a declarat Ioanna Sitaridou, profesoară de limba spaniolă și de lingvistică istorică la Universitatea din Cambridge (Anglia).

Romeyka are unele diferențe semnificative față de greaca modernă, dar prezintă și unele trăsături care pot fi urmărite direct până la limba greacă arhaică folosită în perioada elenistică (323 î.Hr. – 32 d.Hr.), indică IFL Science.

Una dintre caracteristicile lingvistice ale Romeykăi este folosirea infinitivelor, o formă a unui verb care poate fi folosită ca substantiv, adjectiv sau adverb. De exemplu, un vorbitor de greacă modernă ar spune „Vreau ca eu să merg”, în loc de „Vreau să merg”. Toate dialectele și variantele grecești folosite astăzi au încetat să mai folosească acest infinitiv, care este găsit în greaca veche, cu excepția Romeykăi. Aceasta poate părea o diferență subtilă, dar exemplul arată cum Romeyka este strămoșul direct al limbii elenistice, spre deosebire de greaca medievală, care este strămoșul direct al limbii moderne.

„Romeyka este o soră, mai degrabă decât o fiică, a limbii moderne”, a adăugat prof. Sitaridou.

Cum este privită această limbă de către comunitățile din jur?

Prof. Sitaridou și-a petrecut ultimii 16 ani studiind Romeyka, sperând să obțină o înțelegere mai profundă a limbii și să o salveze de la uitare. O parte din acest timp a fost petrecut trăind în regiunea Trabzon alături de vorbitorii nativi.

Deși limba a reușit să persiste timp de secole, există temeri că aceasta ar putea fi în curând pierdută. Cei mai mulți vorbitori din Trabzon au peste 65 de ani și tot mai puțini tineri învață limba, făcând incertă supraviețuirea încă unei runde de transmitere intergenerațională.

Romeyka a devenit, de asemenea, victima stigmei socio-culturale, așa cum se întâmplă adesea cu limbile minoritare. Naționalismul turc, o forță puternică în Turcia, care a fost reînnoit sub conducerea președintelui Recep Tayyip Erdogan, ar prefera ca limba greacă să nu mai fie vorbită în interiorul granițelor națiunii. De asemenea, extremiștii din Grecia văd Romeyka ca pe o formă „contaminată” a limbii lor materne, care se abate de la viziunea lor asupra unei identități naționale unificate.

Ca parte a efortului de a salva limba aflată pe cale de dispariție, Sitaridou a lansat o nouă platformă Crowdsourcing Romeyka, care îi permite publicului să încarce înregistrări audio ale vorbirii Romeyka.

„Colectarea de vorbire este un nou instrument care ajută vorbitorii să construiască un depozit de date vorbite pentru limbile lor pe cale de dispariție, permițându-le în același timp cercetătorilor să documenteze aceste limbi, dar și motivând vorbitorii să aprecieze propria lor moștenire lingvistică. În același timp, prin crearea unui monument permanent al limbii lor, acest lucru îi poate ajuta pe vorbitori să obțină recunoașterea identității lor din partea persoanelor din afara comunității lor de vorbire”, a explicat Sitaridou.

Vă recomandăm să citiți și:

Fiul unui ţăran analfabet, una dintre cele mai strălucite minţi ştiinţifice din toate timpurile

Adoptarea Calendarului iulian. Cine a fost iniţiatorul acestui demers

Astronomul care a rescris istoria Universului. A vrut să se facă iniţial preot. Mai târziu, mama sa a avut de suferit din cauza Bisericii

A învăţat să citească şi să scrie singur, înainte să ajungă la şcoală. Peste ani a schimbat istoria medicinei şi a lumii cu descoperirile sale